RFE/RL Romanian

O companie cu o mână de angajați și controverse privind licitații cu dedicație se află în spatele brățărilor electronice prin care statul moldovean încearcă să-i țină pe agresori departe de victime. În ultimii ani, aceeași firmă a primit bani de la Inspectoratul Național de Probațiune pentru a-și repara propriile dispozitive. Faceți cunoștință cu firma Infoexpres. Autoproclamată „singurul dezvoltator și producător certificat de sisteme GPS de pe piața din Moldova”, compania cu sediul în Chișinău este de mai mulți ani unicul distribuitor de dispozitive electronice de supraveghere pentru Inspectoratul Național de Probațiune (INP). Doar anul acesta, a vândut brățări electronice către INP în valoare de două milioane de lei, aproape cât toate vânzările din 2025. Infoexpres a confecționat și a vândut INP și dispozitivul electronic purtat de Vasile E., bărbatul din Măgdăcești care, pe 31 august, și-a ucis soția, după care s-a sinucis. Echipamentul s-a defectat la scurt timp după ce inspectorii de probațiune i l-au pus pe picior, pe 25 august, și nu a fost găsit nici în prezent. Tragedia de la Măgdăcești a scos la iveală starea proastă în care se află sistemul de supraveghere GPS prin care statul moldovean îi monitorizează, teoretic, pe cei împotriva cărora s-a emis un ordin de protecție sau care sunt arestați la domiciliu. În prezent, 354 de cetățeni moldoveni poartă un dispozitiv de urmărire – 190 dintre ei sunt persoane agresive, împotriva cărora a fost emis un ordin de protecție. La fel ca Vasile E. Problema dispozitivelor de urmărire de la INP nu este o noutate pentru autoritățile din R. Moldova. În 2023, un raport al Asociației pentru Guvernare și Eficientă și Responsabilă acuza INP că a ignorat recomandările unor experți din străinătate în privința criteriilor tehnice pe care trebuie să le respecte dispozitivele, continuând să-și redacteze caietele de sarcini ale licitațiilor pentru a favoriza o anumită firmă: Infoexpres. Reprezentanții companiei au negat dintotdeauna acuzațiile, inclusiv într-un dialog de miercuri, 2 septembrie, purtat cu Europa Liberă. Centrul Național Anticorupție (CNA) a deschis acum trei ani un dosar penal în privința posibilei favorizări a Infoexpres, însă acesta nu a fost finalizat nici până azi. În primăvara acestui an, Ministerul Justiției (MJ) era informat de un fost angajat al INP despre situația „foarte critică” referitoare la modul în care statul supraveghează persoanele violente. „Echipamentele sunt la limita existenței”, scria angajatul, într-o adresă recepționată de MJ pe 12 martie. Astăzi, după crima de la Măgdăcești, ministrul Justiției promite anchete. „Sistemul de monitorizare electronică a eșuat în a oferi victimei protecția necesară. Deficitul de resurse, breșele de procedură, deficiențele utilizării echipamentelor în afara țării nu pot atenua gravitatea acestei tragedii”, a declarat ministrul Vladislav Cojuhari. Începuturile mariajului INP-Infoexpres Infoexpres a fost înființată pe 12 octombrie 2006 și este condusă, în acte, de Ivan Tîpîșev, un bărbat al cărui istoric Europa Liberă nu a putut să îl verifice. De facto, documentele din licitațiile ultimilor ani au fost semnate în numele Infoexpres de directorul adjunct, Igor Iaschevici, care ne-a și răspuns, miercuri, la numărul de contact al companiei. Infoexpres a câștigat ultimul contract cu INP pe 10 iulie 2026. A fost singurul participant la o licitație în care s-a oferit să vândă cu 1.612.000 de lei, fără TVA, 200 de dispozitive electronice de supraveghere, adică puțin peste 8.000 de lei per echipament + TVA. Din documentația tehnică depusă de INP la procedură aflăm că regulile de participare la licitație au fost draconice. De pildă, ofertanților li s-a cerut să garanteze sub semnătură că „echipamentele de monitorizare electronică a persoanelor și piesele de schimb propuse în ofertă nu vor fi expuse, pe piața Republicii Moldova, spre vânzare altor persoane fizice și juridice”. O altă condiție era compatibilitatea pe care dispozitivele trebuie să o aibă cu softul folosit de INP, adică programul informatic prin intermediul căruia să gestionează întreg sistemul de supraveghere. INP folosește de mai mulți ani o platformă care se numește sugestiv „Aplicație de monitorizare electronică (AME)”. În documentația tehnică studiată de Europa Liberă nu există referințe tehnice cu privire la acest program informatic, astfel încât o firmă interesată de licitație să poată ști dacă dispozitivele sale sunt sau nu compatibile. „Compatibilitatea va fi verificată la etapa de testare a echipamentului propus”, au răspuns, în timpul licitației, reprezentanții INP, când au fost întrebați despre softul pe care îl folosesc. Cu alte cuvinte, un ofertant ar fi trebuit să producă un dispozitiv pe care nu îl poate vinde altcuiva în R. Moldova decât INP, însă fără să știe ce configurații tehnice să folosească pentru ca acesta să fie compatibil cu programul folosit de instituție. Aplicația de monitorizare electronică (AME) folosită de INP nu este însă un mister pentru toți jucătorii de pe piață. Ea a fost realizată chiar de Infoexpres și doar reprezentanții acestei companii, în afară de instituția publică, îi știu configurația. Acesta este și motivul pentru care Infoexpres a câștigat în ultimii ani licitațiile pentru dispozitivele electronice. „La noi, corespund datele tehnice de care ei au nevoie. În primul rând, nimeni nu poate oferi server de tip închis, care lucrează doar în regim închis. Toți care oferă, dacă oferă, doar cloud – în care cine vrea poate intra, mai ales hackerii”, a declarat Igor Iaschevici pentru Europa Liberă. E firma sa favorizată?, l-am întrebat pe reprezentantul Infoexpres. „Tenderul a făcut public, noi am participat public la el. La noi, toți parametrii corespund, așa cum au solicitat ei (INP, n.r.). Și de asta noi am câștigat. Dacă ar fi câștigat o altă companie care corespunde, alta ar fi livrat”, a fost răspunsul lui. O brătară de supraveghere electronică este montată de către angajații INP. Dacă regulile de participare la licitație par restrictive, condițiile tehnice ale echipamentelor cerute de INP nu sunt. Caietul de sarcini al licitației din 2026 acceptă explicit comunicații pe „tehnologie GSM (minim 2G)” – o generație pe care unii operatori au început deja să o retragă, cere doar certificare IP67 pentru un dispozitiv purtat permanent pe corp și nu impune un algoritm de criptare anume, ci doar „algoritmi standard de criptare”. Ca să înțelegeți diferența: dacă aveți un telefon sau un smartwatch performante, cel mai probabil, au certificare IP68 – adică oferă protecție ridicată împotriva prafului și rezistență ridicată la apă. Dispozitivele IP67 sunt și ele rezistente la praf sau apă, însă au o performanță inferioară. „Dispozitivele noastre sunt sigure”, ne-a spus Igori Iaschevici, care a adăugat însă că, la fel ca orice alt dispozitiv, acestea pot fi distruse de către cei care le poartă. Europa Liberă a cerut lămuriri cu privire la licitațiile câștigate de Infoexpres de la reprezentantul INP din aceste licitații, șeful departamentului de logistică, Oleg Obreja. Acesta ne-a transmis telefonic că nu dorește să comenteze. Nici alți reprezentanți ai INP nu au dorit să ofere detalii despre acest subiect. Potrivit datelor de pe portalul achizițiilor publice consultate de Europa Liberă, Infoexpres a câștigat primul contract cu INP în octombrie 2019, când s-a angajat să furnizeze un sistem GPS pentru urmărirea persoanelor și o aplicație de monitorizare electronică, pentru 448.000 de lei. De atunci, INP a atribuit companiei șase contracte pentru sisteme și dispozitive de monitorizare electronică, în valoare totală de circa 6,2 milioane de lei. Infoexpres nu doar a livrat produsele, ci le-a și reparat, prin intermediul altor licitații, și a primit pentru asta circa jumătate de milion de lei în ultimii doi ani. Din caietul de sarcini al reparațiilor din 2026 aflăm și care sunt cele mai dese defecțiuni ale dispozitivelor: la plăcile electronice, baterii și blocuri de alimentare, carcase, cabluri, module GPS și GSM și componente de comunicație radio (RF). Ce s-a întâmplat când a existat, totuși, competiție? Din când în când, la licitațiile organizate de INP pentru dispozitivele electronice a mai participat câte o firmă. Dumitru Boaghe este reprezentantul firmei Dalu Mol și are și alte afaceri în domeniul dispozitivelor GPS. A participat de câteva ori la licitații, însă de fiecare dată procedurile au fost anulate. Ultima oară, în toamna anului 2025. Atunci, firma sa a fost descalificată, printre altele, pentru că dispozitivele propuse nu aveau standardul IP68. Câteva luni mai târziu, când licitația s-a reluat – în primăvara acestui an – acest criteriu a fost scos din caietul de sarcini și procedura a fost câștigată de Infoexpres. Dumitru Boaghe spune că a renunțat să participe la licitațiile organizate de INP când și-a dat seama că licitațiile sunt „câștigate de cine trebuie”. El menționează că inspectoratul a evitat în mod constant să testeze și să integreze echipamentele altor firme de pe piață, preferând o cale simplă, care avantaja Infoexpres. „Compania locală (Infoexpres, n.r.) a dezvoltat acest sistem, cel mai probabil, la nivelul de proiectare. Inspectoratul de Probațiune nu a prevăzut sub nicio formă ca alte echipamente să poată fi utilizate cu acest software. Este un software închis, pe care compania locală și l-a dezvoltat și care funcționează exclusiv cu dispozitivele lor...” „Autoritățile statului, cu regret, din banii noștri, nu au manifestat niciodată un interes real de a identifica soluții tehnologice moderne și potrivite, la prețuri mai potrivite”, concluzionează Boaghe. Omul de afaceri spune că, după raportul din 2023 – când Asociația pentru Guvernare și Eficientă și Responsabilă acuza INP că dă contracte cu dedicație către Infoexpres – a fost chemat la CNA, unde a fost audiat într-un dosar în care era vizat inclusiv fostul director al INP. Nu mai știe nimic despre acel dosar. Reprezentanții CNA nu au putut fi contactați miercuri pentru a oferi detalii despre acea procedură. După tragedia de la Măgdăcești, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, spune că R. Moldova trebuie să corecteze „urgent” procedurile și să aloce resurse acolo unde este necesar: „Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”. Cronologia crimei de la Măgdăcești Pe 31 august 2026, Vasile E.(47 de ani) a intrat în casa din satul Măgdăcești, raionul Criuleni, în care locuia soția lui, și a împușcat-o cu o armă deținută ilegal. Apoi, s-a sinucis. Poliția a fost alertată de fiica de 15 ani. Cei doi aveau trei fiice, dintre care două minore. Femeia de 42 de ani ceruse protecția statului încă de pe 13 iulie. Judecătoria Criuleni a emis o primă ordonanță de protecție, pe care Vasile E. a încălcat-o câteva zile mai târziu, pe 3 august. Pe 24 august, femeia a cerut o nouă ordonanță, emisă a doua zi. Pe 25 august, la ora 16:50, brățara electronică i-a fost aplicată la Biroul de Probațiune Criuleni. Peste câteva ore, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare – cartela SIM continua să transmită date, dar fără locație. La 20:34, bărbatul a anunțat că pleacă din țară pentru patru-cinci zile. Nu avea interdicție de a părăsi teritoriul și nici consemn la frontieră. A revenit pe 30 august. Echipamentul lui rămăsese, între timp, invizibil pe platformă. Inclusiv a doua zi, pe 31 august, când și-a ucis soția. Procuratura Generală a deschis o cauză penală pentru a stabili cum a fost posibil ca un agresor aflat sub monitorizare electronică să ajungă la victimă. Avocatul Poporului s-a autosesizat și verifică dacă s-au respectat normele Convenției Europene a Drepturilor Omului. Directorul INP, Viorel Sochircă, a demisionat. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian ▶ Clip

Nicio localitate din Găgăuzia nu a inițiat procesul de amalgamare voluntară, care se încheie pe 31 iulie. În autonomie, astfel de decizii ar trebui să fie aprobate și de Adunarea Populară, care are, însă, un mandat limitat. Din august, amalgamarea va fi normativă, adică obligatorie, prin lege.

RFE/RL Romanian

Guvernul a făcut bilanțul primei etape a reformei administrației publice locale – amalgamarea voluntară, și a anunțat că își propune ca, în urma tuturor etapelor și a alegerilor locale din 2027, în R. Moldova să rămână 292 din cele 892 de primării care există în prezent.

RFE/RL Romanian

Guvernul a făcut bilanțul primei etape a reformei administrației publice locale – amalgamarea voluntară, și a anunțat că își propune ca, în urma tuturor etapelor și a alegerilor locale din 2027, în R. Moldova să rămână 292 din cele 892 de primării care există în prezent. Procesul de amalgamare voluntară – care vizează comasarea localităților cu mai puțin de 3.000 de locuitori – s-a încheiat cu decizii finale în cazul a 63% sau 561 din totalul de 892 de primării existente acum în R. Moldova. Alte 254 de primării urmează să treacă printr-un proces de amalgamare normativă. Supranumită de critici „amalgamare forțată”, această etapă este contestată de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cea mai reprezentativă organizație a administrațiilor locale din țară. „Nicio localitate cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori nu va rămâne neamalgamată”, a declarat, de cealaltă parte, Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, la prezentarea bilanțului, pe 2 septembrie. Comasarea benevolă urma să se încheie pe 31 iulie, însă termenul a fost extins până pe 31 august printr-un amendament legislativ, pe care CALM l-a calificat drept un „abuz”. Totodată, autoritățile au anunțat că următoarea etapă a reformei [amalgamarea normativă] se va desfășura pe parcursul acestei toamne și că se vor mai face ajustări până la alegerile locale generale din noiembrie 2027. Ce roade a dat amalgamarea voluntară Alexei Buzu susține că reforma va consolida administrația locală, spunând că, în prezent, în R. Moldova există „primari puternici, dar primării slabe”. 776 din cele 892 de primării din țară au o populație sub 3.000 de oameni, configurând un sistem „extrem de fragmentat”. Opt din zece familii care nu au apă la robinet și canalizare trăiesc anume în aceste localități cu puțini locuitori și cu bugete foarte mici. Până la sfârșitul lunii august, 788 de consilii locale au adoptat 1.226 de decizii privind amalgamarea voluntară, iar numărul total al primăriilor care au inițiat acest proces a atins 85%. Dintre acestea, 561 de primării au ajuns la decizii definitive. „În luna august, aproximativ 150 de primării au reușit să negocieze și să finalizeze procedurile. Este o distribuție destul de echilibrată în toate regiunile țării”, a spus Buzu. Primăriile comasate vor primi în total 4,5 miliarde de lei din bugetul de stat, prin trei tipuri de stimulente: pentru pregătirea procesului (2026), pentru dezvoltarea infrastructurii (3.000 de lei per locuitor) și post-amalgamare (care va fi acordat noilor primării începând din 2028). Buzu a oferit și câteva exemple. Clusterul Ungheni, cu 10 primării unificate, va primi 157 de milioane de lei; clusterul Călărași, format din 14 primării – 116 milioane de lei; clusterul Rezina, nouă primării – 85 de milioane de lei și clusterul Râșcani, cu șapte primării – 72 de milioane de lei. „Banii vor fi investiți într-o infrastructură mai bună și servicii moderne”, a precizat Buzu. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, prezintă rezultatele primei etape a reformei administrației publice locale, Chișinău, 2 septembrie 2026 Cum va decurge amalgamarea normativă 254 de primării vor trece prin procesul de amalgamare normativă, adică vor fi comasate de autoritățile centrale, în consultare cu cele locale. „Am expediat deja notificări, am discutat cu aleșii locali, iar dezbaterile cu cetățenii vor continua în luna septembrie”, a spus Buzu. În această toamnă, Guvernul urmează să adopte un pachet legislativ care va redefini competențele primăriilor (nivelul I al administrației publice locale) și ale raioanelor (nivelul II) și va contura o nouă hartă administrativă a Republicii Moldova. Fiecare localitate își va păstra denumirea, chiar dacă va face parte dintr-o altă primărie. Autoritățile vor avea la dispoziție un an pentru a pregăti tranziția, astfel încât noua structură să fie funcțională după alegerile locale din 2027, când, potrivit așteptărilor, vor rămâne 292 de primării. „Vom avea mai puține primării, dar mai puternice, mai capabile să accelereze dezvoltarea localităților”, susține Buzu. Până la alegerile de anul viitor autoritățile trebuie să decidă cum vor fi unificate taxele, bugetele, instituțiile, cum vor arăta noile primării și cum vor funcționa Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor(CUPS). Urmează să fie digitalizate registrele cadastrale, ale patrimoniilor locale și extinsă baza fiscală. „Impasul temporar” din Găgăuzia În autonomia găgăuză, procesul de amalgamare nici măcar nu a început, deoarece Adunarea Populară (legislativul local) nu are mandat deplin de mai bine de un an și nu poate aviza deciziile de amalgamare. Guvernul spune însă că este „un impas temporar” și că, după alegerile care vor avea loc în Găgăuzia pe 15 noiembrie, vor fi comasate și primăriile mici din regiune. În autonomia găgăuză sunt 26 de localități, majoritatea dintre care au sub 3.000 de locuitori. Reforma administrativă, blocată în Găgăuzia Primari nemulțumiți de reformă Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) – o asociație ce reunește 700 de primării și consilii raionale, contestă nu atât necesitatea unei reforme administrative, cât metodele prin care Guvernul o realizează. Într-un interviu pentru Europa Liberă, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a spus că autoritățile centrale „lichidează, de fapt, autoguvernarea și reprezentativitatea locală”. Potrivit lui, la prima etapă, amalgamarea nu a fost cu adevărat voluntară, fiind realizată „sub o presiune administrativă și politică enormă”. Furdui a invocat exemplul Georgiei, unde o reformă administrativă radicală a dus la centralizarea excesivă a puterii. „Toată puterea se va concentra la centru”, crede el. Referitor la etapa normativă a reformei, Furdui susține că aceasta nu are o bază legală clară și că încalcă autonomia locală. El crede că, pe fondul problemelor social-economice, când țara are nevoie de o coeziune mai mare, reforma guvernării PAS scindează comunitățile. Autoritățile au respins toate aceste acuzații în reacții anterioare, spunând că reforma va reduce fragmentarea și cheltuielile administrative excesive și va stimula dezvoltarea localităților – primăriile mai mari vor avea bugete mai mari. Reforma este și o cerință a Uniunii Europene în procesul de aderare a R. Moldova la blocul comunitar. În ceea ce privește administrațiile publice locale de nivelul doi, Alexei Buzu a spus într-un interviu recent pentru Europa Liberă că, după reformă, în R. Moldova vor rămâne „cu siguranță” mai puțin de zece raioane din cele 32 din prezent. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian ▶ Clip

Nicio localitate din Găgăuzia nu a inițiat procesul de amalgamare voluntară, care se încheie pe 31 iulie. În autonomie, astfel de decizii ar trebui să fie aprobate și de Adunarea Populară, care are, însă, un mandat limitat. Din august, amalgamarea va fi normativă, adică obligatorie, prin lege.

RFE/RL Romanian

Guvernul a făcut bilanțul primei etape a reformei administrației publice locale – amalgamarea voluntară, și a anunțat că își propune ca, în urma tuturor etapelor și a alegerilor locale din 2027, în R. Moldova să rămână 292 din cele 892 de primării care există în prezent.

RFE/RL Romanian

Guvernul a făcut bilanțul primei etape a reformei administrației publice locale – amalgamarea voluntară, și a anunțat că își propune ca, în urma tuturor etapelor și a alegerilor locale din 2027, în R. Moldova să rămână 292 din cele 892 de primării care există în prezent. Procesul de amalgamare voluntară – care vizează comasarea localităților cu mai puțin de 3.000 de locuitori – s-a încheiat cu decizii finale în cazul a 63% sau 561 din totalul de 892 de primării existente acum în R. Moldova. Alte 254 de primării urmează să treacă printr-un proces de amalgamare normativă. Supranumită de critici „amalgamare forțată”, această etapă este contestată de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cea mai reprezentativă organizație a administrațiilor locale din țară. „Nicio localitate cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori nu va rămâne neamalgamată”, a declarat, de cealaltă parte, Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, la prezentarea bilanțului, pe 2 septembrie. Comasarea benevolă urma să se încheie pe 31 iulie, însă termenul a fost extins până pe 31 august printr-un amendament legislativ, pe care CALM l-a calificat drept un „abuz”. Totodată, autoritățile au anunțat că următoarea etapă a reformei [amalgamarea normativă] se va desfășura pe parcursul acestei toamne și că se vor mai face ajustări până la alegerile locale generale din noiembrie 2027. Ce roade a dat amalgamarea voluntară Alexei Buzu susține că reforma va consolida administrația locală, spunând că, în prezent, în R. Moldova există „primari puternici, dar primării slabe”. 776 din cele 892 de primării din țară au o populație sub 3.000 de oameni, configurând un sistem „extrem de fragmentat”. Opt din zece familii care nu au apă la robinet și canalizare trăiesc anume în aceste localități cu puțini locuitori și cu bugete foarte mici. Până la sfârșitul lunii august, 788 de consilii locale au adoptat 1.226 de decizii privind amalgamarea voluntară, iar numărul total al primăriilor care au inițiat acest proces a atins 85%. Dintre acestea, 561 de primării au ajuns la decizii definitive. „În luna august, aproximativ 150 de primării au reușit să negocieze și să finalizeze procedurile. Este o distribuție destul de echilibrată în toate regiunile țării”, a spus Buzu. Primăriile comasate vor primi în total 4,5 miliarde de lei din bugetul de stat, prin trei tipuri de stimulente: pentru pregătirea procesului (2026), pentru dezvoltarea infrastructurii (3.000 de lei per locuitor) și post-amalgamare (care va fi acordat noilor primării începând din 2028). Buzu a oferit și câteva exemple. Clusterul Ungheni, cu 10 primării unificate, va primi 157 de milioane de lei; clusterul Călărași, format din 14 primării – 116 milioane de lei; clusterul Rezina, nouă primării – 85 de milioane de lei și clusterul Râșcani, cu șapte primării – 72 de milioane de lei. „Banii vor fi investiți într-o infrastructură mai bună și servicii moderne”, a precizat Buzu. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, prezintă rezultatele primei etape a reformei administrației publice locale, Chișinău, 2 septembrie 2026 Cum va decurge amalgamarea normativă 254 de primării vor trece prin procesul de amalgamare normativă, adică vor fi comasate de autoritățile centrale, în consultare cu cele locale. „Am expediat deja notificări, am discutat cu aleșii locali, iar dezbaterile cu cetățenii vor continua în luna septembrie”, a spus Buzu. În această toamnă, Guvernul urmează să adopte un pachet legislativ care va redefini competențele primăriilor (nivelul I al administrației publice locale) și ale raioanelor (nivelul II) și va contura o nouă hartă administrativă a Republicii Moldova. Fiecare localitate își va păstra denumirea, chiar dacă va face parte dintr-o altă primărie. Autoritățile vor avea la dispoziție un an pentru a pregăti tranziția, astfel încât noua structură să fie funcțională după alegerile locale din 2027, când, potrivit așteptărilor, vor rămâne 292 de primării. „Vom avea mai puține primării, dar mai puternice, mai capabile să accelereze dezvoltarea localităților”, susține Buzu. Până la alegerile de anul viitor autoritățile trebuie să decidă cum vor fi unificate taxele, bugetele, instituțiile, cum vor arăta noile primării și cum vor funcționa Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor(CUPS). Urmează să fie digitalizate registrele cadastrale, ale patrimoniilor locale și extinsă baza fiscală. „Impasul temporar” din Găgăuzia În autonomia găgăuză, procesul de amalgamare nici măcar nu a început, deoarece Adunarea Populară (legislativul local) nu are mandat deplin de mai bine de un an și nu poate aviza deciziile de amalgamare. Guvernul spune însă că este „un impas temporar” și că, după alegerile care vor avea loc în Găgăuzia pe 15 noiembrie, vor fi comasate și primăriile mici din regiune. În autonomia găgăuză sunt 26 de localități, majoritatea dintre care au sub 3.000 de locuitori. Reforma administrativă, blocată în Găgăuzia Primari nemulțumiți de reformă Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) – o asociație ce reunește 700 de primării și consilii raionale, contestă nu atât necesitatea unei reforme administrative, cât metodele prin care Guvernul o realizează. Într-un interviu pentru Europa Liberă, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a spus că autoritățile centrale „lichidează, de fapt, autoguvernarea și reprezentativitatea locală”. Potrivit lui, la prima etapă, amalgamarea nu a fost cu adevărat voluntară, fiind realizată „sub o presiune administrativă și politică enormă”. Furdui a invocat exemplul Georgiei, unde o reformă administrativă radicală a dus la centralizarea excesivă a puterii. „Toată puterea se va concentra la centru”, crede el. Referitor la etapa normativă a reformei, Furdui susține că aceasta nu are o bază legală clară și că încalcă autonomia locală. El crede că, pe fondul problemelor social-economice, când țara are nevoie de o coeziune mai mare, reforma guvernării PAS scindează comunitățile. Autoritățile au respins toate aceste acuzații în reacții anterioare, spunând că reforma va reduce fragmentarea și cheltuielile administrative excesive și va stimula dezvoltarea localităților – primăriile mai mari vor avea bugete mai mari. Reforma este și o cerință a Uniunii Europene în procesul de aderare a R. Moldova la blocul comunitar. În ceea ce privește administrațiile publice locale de nivelul doi, Alexei Buzu a spus într-un interviu recent pentru Europa Liberă că, după reformă, în R. Moldova vor rămâne „cu siguranță” mai puțin de zece raioane din cele 32 din prezent. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Un bărbat de origine rusă, cu pașaport leton, și un bărbat din Belarus, cu antecedente penale, care deține un pașaport rus, ar fi potrivit anchetatorilor germani suspectați în legătură cu atentatul planificat împotriva unui avion de transport ucrainean pe aeroportul din Leipzig/Halle, luna trecută. Informația a fost publicată miercuri de trei instituții mari de presă din Germania: ziarul Süddeutsche Zeitung și posturile de televiziune NDR și WDR. În ajun, ministrul de Interne german, Alexander Dobrindt, anunțând oficial că Berlinul acuză Rusia de a fi pus la cale atentatul, spusese că există suspiciuni legate de ofițeri de rang inferior al serviciilor secrete ruse, dar nu a dat niciun fel de detalii. Presa germană scrie însă că anchetatorii sunt siguri că îl cunosc pe cel care a pus la cale atentatul de la Leipzig. Bărbatul, născut în Rusia și deținător al unui pașaport leton, ar avea legături cu serviciile secrete ruse. Se pare că a intrat în Germania la sfârșitul lunii iulie prin aeroportul din Berlin și că, ulterior, s-ar fi îndreptat spre Leipzig cu o mașină închiriată. Cu două zile înainte de atentatul eșuat cu drona, suspectul a părăsit din nou Germania – din nou cu avionul, prin aeroportul berlinez. La locul faptei, anchetatorii au descoperit, de asemenea, urme de ADN care i-au condus către un al doilea suspect. Au găsit urme genetice pe una dintre drone, pe interiorul unei cutii de conserve umplute cu exploziv, precum și pe o antenă fixată de un copac în apropierea aeroportului, aparent pentru a amplifica semnalele destinate dronelor controlate prin rețeaua de telefonie mobilă. Compararea probelor cu bazele de date europene a dat rezultate pozitive în Lituania și Finlanda. Astfel, autoritățile au ajuns pe urmele unui individ din Belarus, care fusese deja semnalat în diferite țări pentru alte infracțiuni. Anchetatorii au reușit între timp să reconstituie și traseul intrării și ieșirii sale din Germania. Conform cercetărilor efectuate de SZ, NDR și WDR, suspectul, care deține și un pașaport rus, ar fi intrat în țară cu o viză turistică italiană. Din informațiile autorităților reiese că documentul a fost eliberat la sfârșitul lunii aprilie la o reprezentanță diplomatică italiană din Minsk. Ministrul german de interne Alexander Dobrindt a anunțat marți mai multe contramăsuri împotriva Rusiei, inclusiv închiderea consulatului rusesc de la Bonn și a „Casei Ruse” de la Berlin. Rusia a respins miercuri acuzația că ar fi pus la cale atentatul de la Leipzig, președintele Vladimir Putin spunând că germanii ar trebui să arate dovezi și că ar fi vorba de invenții menite să sprijine guvernarea de la Berlin într-un an electoral important. Süddeutsche Zeitung notează că și în trecut Rusia a negat întotdeauna orice implicare în atentate și acțiuni de sabotaj, inclusiv în Germania. Așa s-a întâmplat și în cazul asasinării unui georgian în parcul Kleiner Tiergarten din Berlin, în august 2019. La acea vreme, un asasin plătit din Rusia a fost arestat și condamnat ulterior la închisoare pe viață. Rusul a fost eliberat în cele din urmă în 2024, în cadrul unui schimb de deținuți și a fost întâmpinat și îmbrățișat personal la Moscova de către președintele rus Vladimir Putin. Incidentul de la Leipzig a fost condamnat de aliații Ucrainei, inclusiv de R. Moldova și de Uniunea Europeană, mai ales după ce Berlinul a atribuit oficial vina Rusiei, marți seară. Într-o postare pe rețele, președinta Maia Sandu și-a exprimat solidaritatea deplină cu Germania. „Atacuri precum cel din Leipzig au scopul de a testa limitele Europei și de a submina sprijinul acordat Ucrainei. Rusia aplică aceeași strategie pe întreg continentul. Europa ar trebui să rămână unită împotriva ei și să fie mereu cu un pas înainte”, a scris Sandu. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Un bărbat de origine rusă, cu pașaport leton, și un bărbat din Belarus, cu antecedente penale, care deține un pașaport rus, ar fi potrivit anchetatorilor germani suspectați în legătură cu atentatul planificat împotriva unui avion de transport ucrainean pe aeroportul din Leipzig/Halle, luna trecută. Informația a fost publicată miercuri de trei instituții mari de presă din Germania: ziarul Süddeutsche Zeitung și posturile de televiziune NDR și WDR. În ajun, ministrul de Interne german, Alexander Dobrindt, anunțând oficial că Berlinul acuză Rusia de a fi pus la cale atentatul, spusese că există suspiciuni legate de ofițeri de rang inferior al serviciilor secrete ruse, dar nu a dat niciun fel de detalii. Presa germană scrie însă că anchetatorii sunt siguri că îl cunosc pe cel care a pus la cale atentatul de la Leipzig. Bărbatul, născut în Rusia și deținător al unui pașaport leton, ar avea legături cu serviciile secrete ruse. Se pare că a intrat în Germania la sfârșitul lunii iulie prin aeroportul din Berlin și că, ulterior, s-ar fi îndreptat spre Leipzig cu o mașină închiriată. Cu două zile înainte de atentatul eșuat cu drona, suspectul a părăsit din nou Germania – din nou cu avionul, prin aeroportul berlinez. La locul faptei, anchetatorii au descoperit, de asemenea, urme de ADN care i-au condus către un al doilea suspect. Au găsit urme genetice pe una dintre drone, pe interiorul unei cutii de conserve umplute cu exploziv, precum și pe o antenă fixată de un copac în apropierea aeroportului, aparent pentru a amplifica semnalele destinate dronelor controlate prin rețeaua de telefonie mobilă. Compararea probelor cu bazele de date europene a dat rezultate pozitive în Lituania și Finlanda. Astfel, autoritățile au ajuns pe urmele unui individ din Belarus, care fusese deja semnalat în diferite țări pentru alte infracțiuni. Anchetatorii au reușit între timp să reconstituie și traseul intrării și ieșirii sale din Germania. Conform cercetărilor efectuate de SZ, NDR și WDR, suspectul, care deține și un pașaport rus, ar fi intrat în țară cu o viză turistică italiană. Din informațiile autorităților reiese că documentul a fost eliberat la sfârșitul lunii aprilie la o reprezentanță diplomatică italiană din Minsk. Ministrul german de interne Alexander Dobrindt a anunțat marți mai multe contramăsuri împotriva Rusiei, inclusiv închiderea consulatului rusesc de la Bonn și a „Casei Ruse” de la Berlin. Rusia a respins miercuri acuzația că ar fi pus la cale atentatul de la Leipzig, președintele Vladimir Putin spunând că germanii ar trebui să arate dovezi și că ar fi vorba de invenții menite să sprijine guvernarea de la Berlin într-un an electoral important. Süddeutsche Zeitung notează că și în trecut Rusia a negat întotdeauna orice implicare în atentate și acțiuni de sabotaj, inclusiv în Germania. Așa s-a întâmplat și în cazul asasinării unui georgian în parcul Kleiner Tiergarten din Berlin, în august 2019. La acea vreme, un asasin plătit din Rusia a fost arestat și condamnat ulterior la închisoare pe viață. Rusul a fost eliberat în cele din urmă în 2024, în cadrul unui schimb de deținuți și a fost întâmpinat și îmbrățișat personal la Moscova de către președintele rus Vladimir Putin. Incidentul de la Leipzig a fost condamnat de aliații Ucrainei, inclusiv de R. Moldova și de Uniunea Europeană, mai ales după ce Berlinul a atribuit oficial vina Rusiei, marți seară. Într-o postare pe rețele, președinta Maia Sandu și-a exprimat solidaritatea deplină cu Germania. „Atacuri precum cel din Leipzig au scopul de a testa limitele Europei și de a submina sprijinul acordat Ucrainei. Rusia aplică aceeași strategie pe întreg continentul. Europa ar trebui să rămână unită împotriva ei și să fie mereu cu un pas înainte”, a scris Sandu. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Ancheta privind moartea misterioasă, survenită în urmă cu 78 de ani, a ministrului de externe cehoslovac Jan Masaryk intră într-o nouă etapă. Poliția a început exhumarea rămășițelor pământești ale politicianului de la cimitirul din Lany, lângă Praga, a declarat miercuri un purtător de cuvânt. Acestea vor fi examinate ulterior cu ajutorul „celor mai moderne metode criminalistice”, spun polițiștii. Masaryk a fost găsit mort pe 10 martie 1948 în curtea Ministerului Afacerilor Externe, la Palatul Czernin, din Praga — sub fereastra băii de la etajul al doilea al reședinței sale oficiale. Presupusa cădere de la fereastră, care a avut loc în perioada când comuniștii preluau puterea în Cehoslovacia, rămâne un mister până în ziua de azi. Masaryk era considerat un liberal și un pro-occidental, ceea ce i-a determinat pe unii istorici să creadă că a fost asasinat de agenți sovietici. Alții bănuiesc că a fost vorba de o sinucidere sau de un accident. Cea mai cunoscută fotografie portret a lui Jan Masaryk, făcută probabil în septembrie 1946. Motivul redeschiderii anchetei a fost descoperirea unor documente noi din arhivele diplomatice din Franța, SUA și Marea Britanie. Masaryk s-a născut pe 14 septembrie 1886, fiind fiul fondatorului statului, primul președinte cehoslovac, Tomáš Garrigue Masaryk. Era foarte popular și, în urma loviturii de stat comuniste din februarie 1948, a refuzat să demisioneze din funcția de ministru de externe. Trei variante și multe semne de întrebare După moartea lui Masaryk, explicația oficială a fost a sinuciderii, dar imediat a început să circule și ideea că a fost asasinat, amintește radioul public cehesc. Potrivit cercetătoarei și scriitoarei Václava Jandečková, care studiază de mult timp circumstanțele morții lui Masaryk, fiind autoarea cărții „Cazul Masaryk”, exhumarea ar putea reprezenta un moment decisiv în anchetă. Ea este convinsă că Masaryk a fost asasinat de cineva din mediul politic. Dimpotrivă, istoricul Jan Kalous de la Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare, cu sediul la Praga, înclină acum mai degrabă spre ipoteza sinuciderii. Potrivit lui, moartea lui Jan Masaryk nu era convenabilă pentru fostul regim. „Ei aveau nevoie de el în guvernul de atunci, deoarece el reprezenta o anumită măsură de legitimitate a puterii nou instaurate. Comuniștilor le prindea foarte bine să poată spune: «Uitați-vă, chiar și Jan Masaryk, fiul fondatorului acestui stat, este de acord cu noi și face parte din guvern»”, consideră el. Fereastra deschisă a băii de unde a căzut Masaryk. Jan Masaryk a ocupat funcția de ambasador în Marea Britanie în perioada interbelică, numită a „Primei republici” de cehi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost ministru al afacerilor externe al guvernului în exil de la Londra. După război, s-a întors în Cehoslovacia. A rămas în funcția de ministru chiar și după lovitura de stat comunistă din februarie 1948. Deși nu era membru al Partidului Comunist, a făcut parte din noul guvern al lui Klement Gottwald. Dar doar pentru scurt timp – a murit, de fapt, la doar două săptămâni după lovitura de stat. Regimul comunist a fost înlăturat prin Revoluția de Catifea, tranziția către democrație din 1989 din ceea ce era atunci Cehoslovacia. Ulterior, la 1 ianuarie 1993, țara s-a divizat în Republica Cehă și Slovacia. Scris cu informații de la dpa, IRozhlas.cz Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Ancheta privind moartea misterioasă, survenită în urmă cu 78 de ani, a ministrului de externe cehoslovac Jan Masaryk intră într-o nouă etapă. Poliția a început exhumarea rămășițelor pământești ale politicianului de la cimitirul din Lany, lângă Praga, a declarat miercuri un purtător de cuvânt. Acestea vor fi examinate ulterior cu ajutorul „celor mai moderne metode criminalistice”, spun polițiștii. Masaryk a fost găsit mort pe 10 martie 1948 în curtea Ministerului Afacerilor Externe, la Palatul Czernin, din Praga — sub fereastra băii de la etajul al doilea al reședinței sale oficiale. Presupusa cădere de la fereastră, care a avut loc în perioada când comuniștii preluau puterea în Cehoslovacia, rămâne un mister până în ziua de azi. Masaryk era considerat un liberal și un pro-occidental, ceea ce i-a determinat pe unii istorici să creadă că a fost asasinat de agenți sovietici. Alții bănuiesc că a fost vorba de o sinucidere sau de un accident. Cea mai cunoscută fotografie portret a lui Jan Masaryk, făcută probabil în septembrie 1946. Motivul redeschiderii anchetei a fost descoperirea unor documente noi din arhivele diplomatice din Franța, SUA și Marea Britanie. Masaryk s-a născut pe 14 septembrie 1886, fiind fiul fondatorului statului, primul președinte cehoslovac, Tomáš Garrigue Masaryk. Era foarte popular și, în urma loviturii de stat comuniste din februarie 1948, a refuzat să demisioneze din funcția de ministru de externe. Trei variante și multe semne de întrebare După moartea lui Masaryk, explicația oficială a fost a sinuciderii, dar imediat a început să circule și ideea că a fost asasinat, amintește radioul public cehesc. Potrivit cercetătoarei și scriitoarei Václava Jandečková, care studiază de mult timp circumstanțele morții lui Masaryk, fiind autoarea cărții „Cazul Masaryk”, exhumarea ar putea reprezenta un moment decisiv în anchetă. Ea este convinsă că Masaryk a fost asasinat de cineva din mediul politic. Dimpotrivă, istoricul Jan Kalous de la Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare, cu sediul la Praga, înclină acum mai degrabă spre ipoteza sinuciderii. Potrivit lui, moartea lui Jan Masaryk nu era convenabilă pentru fostul regim. „Ei aveau nevoie de el în guvernul de atunci, deoarece el reprezenta o anumită măsură de legitimitate a puterii nou instaurate. Comuniștilor le prindea foarte bine să poată spune: «Uitați-vă, chiar și Jan Masaryk, fiul fondatorului acestui stat, este de acord cu noi și face parte din guvern»”, consideră el. Fereastra deschisă a băii de unde a căzut Masaryk. Jan Masaryk a ocupat funcția de ambasador în Marea Britanie în perioada interbelică, numită a „Primei republici” de cehi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost ministru al afacerilor externe al guvernului în exil de la Londra. După război, s-a întors în Cehoslovacia. A rămas în funcția de ministru chiar și după lovitura de stat comunistă din februarie 1948. Deși nu era membru al Partidului Comunist, a făcut parte din noul guvern al lui Klement Gottwald. Dar doar pentru scurt timp – a murit, de fapt, la doar două săptămâni după lovitura de stat. Regimul comunist a fost înlăturat prin Revoluția de Catifea, tranziția către democrație din 1989 din ceea ce era atunci Cehoslovacia. Ulterior, la 1 ianuarie 1993, țara s-a divizat în Republica Cehă și Slovacia. Scris cu informații de la dpa, IRozhlas.cz Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Miniștrii din țările Uniunii Europene au anunțat miercuri introducerea unor măsuri temporare de liberalizare a intrării mărfurilor armenești pe piața UE, pe fondul unor blocaje impuse de clientul tradițional al Armeniei, Rusia, ca pedeapsă pentru că Erevanul privește mai nou spre vest. Măsurile propuse de Comisia Europeană, aprobate miercuri de țările membre în UE, introduc o suspendare temporară a taxelor de import pentru o gamă largă de produse armene, inclusiv anumite produse agricole. „Măsurile se vor aplica pe o perioadă de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului și vor acoperi aproape 99 % din exporturile Armeniei de fructe proaspete, legume și plante către Rusia, precum și peste 91 % din băuturi și băuturi spirtoase”, se spune în comunicatul dat publicității de Consiliul European la 2 septembrie. Documentul face o legătură clară cu represaliile economice la care a recurs în ultima vreme Rusia față de fostul ei satelit sovietic, orientat tot mai limpede în ultima vreme spre Uniunea Europeană. „Măsurile propuse au ca scop sprijinirea Armeniei, în contextul în care restricțiile comerciale impuse de Rusia au perturbat exporturile și rutele de tranzit ale acestei țări. De asemenea, ele vizează consolidarea relațiilor comerciale dintre UE și Armenia, în conformitate cu Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat (CEPA)”, se arată în comunicatul publicat în urma unei reuniuni informale a miniștrilor de externe din cele 27 de țări UE. Comunicatul mai precizează că liberalizarea importului de produse armenești în UE se va face cu grijă, pentru a nu atinge interesele producătorilor din țările membre - adică este condiționat de anumite clauze care vor fi activate dacă se va observa vreun „dezechilibru”. Putin se răstește la armeni Anunțul european vine în aceeași zi când președintele rus Vladimir Putin și-a întețit amenințările la adresa armenilor, pentru noul lor curs, pro-UE. La un summit regional la Bișkek, liderul rus a spus că Armenia va trebui să iasă din Uniunea Eurasiatică, pierzând, în opinia lui, toate avantajele economice decurgând din aceasta. „Și nu e vorba numai de energie la preț preferențial”, a avertizat președintele rus. Armenia a pornit recent procesul apropierii de UE, inițiind dezbateri pe tema depunerii eventuale a cererii de aderare - ceva ce R. Moldova a făcut în 2022. În ultimele luni, Moscova a impus tot felul de embargouri mărfurilor armenești, cam în același fel cum proceda în urmă cu mai mulți ani cu Moldova, invocând mai ales motive de calitate, prin cunoscuta agenție Roskomnadzor. Prim-ministrul Nikol Pașinian se întâlnește cu liderii UE Antonio Costa și Ursula von der Leyen, la Erevan, pe 5 mai 2026. La Bișkek, premierul armean Nikol Pașinian a avut o întâlnire bilaterală cu Vladimir Putin, repetându-i, potrivit relatării Interfax, că țara sa dorește să mențină relațiile bune cu Federația Rusă. Pașinian a mai spus însă că interconexiunea economică dintre cele două țări trebuie revizuită - o aluzie la faptul că Rusia controlează infrastructură armeană strategică, inclusiv rețeaua de căi ferate, exploatată exclusiv de o filială a Căilor Ferate Ruse (RZD) începând din 2008. Pașinian exercită presiuni active asupra Moscovei pentru ca aceasta să renunțe la control, avertizând că dominația rusă descurajează investitorii internaționali din cauza sancțiunilor occidentale. Rusia s-a opus cu fermitate, ceea ce a dus la amenințări reciproce cu acțiuni în justiție și proceduri de arbitraj în valoare de milioane de dolari. La reuniunea de la Bișkek a Organizației de Cooperare Șanhai, Pașinian și-a ținut discursul în adunarea plenară în limba armeană, nu rusă, ca în trecut în asemenea ocazii, stârnind ironii din partea presei ruse de stat, controlată de Kremlin. Influentul consilier prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat reporterilor că „a fost ciudat”, dar a adăugat că „nu merită mai multă atenție”. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Miniștrii din țările Uniunii Europene au anunțat miercuri introducerea unor măsuri temporare de liberalizare a intrării mărfurilor armenești pe piața UE, pe fondul unor blocaje impuse de clientul tradițional al Armeniei, Rusia, ca pedeapsă pentru că Erevanul privește mai nou spre vest. Măsurile propuse de Comisia Europeană, aprobate miercuri de țările membre în UE, introduc o suspendare temporară a taxelor de import pentru o gamă largă de produse armene, inclusiv anumite produse agricole. „Măsurile se vor aplica pe o perioadă de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului și vor acoperi aproape 99 % din exporturile Armeniei de fructe proaspete, legume și plante către Rusia, precum și peste 91 % din băuturi și băuturi spirtoase”, se spune în comunicatul dat publicității de Consiliul European la 2 septembrie. Documentul face o legătură clară cu represaliile economice la care a recurs în ultima vreme Rusia față de fostul ei satelit sovietic, orientat tot mai limpede în ultima vreme spre Uniunea Europeană. „Măsurile propuse au ca scop sprijinirea Armeniei, în contextul în care restricțiile comerciale impuse de Rusia au perturbat exporturile și rutele de tranzit ale acestei țări. De asemenea, ele vizează consolidarea relațiilor comerciale dintre UE și Armenia, în conformitate cu Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat (CEPA)”, se arată în comunicatul publicat în urma unei reuniuni informale a miniștrilor de externe din cele 27 de țări UE. Comunicatul mai precizează că liberalizarea importului de produse armenești în UE se va face cu grijă, pentru a nu atinge interesele producătorilor din țările membre - adică este condiționat de anumite clauze care vor fi activate dacă se va observa vreun „dezechilibru”. Putin se răstește la armeni Anunțul european vine în aceeași zi când președintele rus Vladimir Putin și-a întețit amenințările la adresa armenilor, pentru noul lor curs, pro-UE. La un summit regional la Bișkek, liderul rus a spus că Armenia va trebui să iasă din Uniunea Eurasiatică, pierzând, în opinia lui, toate avantajele economice decurgând din aceasta. „Și nu e vorba numai de energie la preț preferențial”, a avertizat președintele rus. Armenia a pornit recent procesul apropierii de UE, inițiind dezbateri pe tema depunerii eventuale a cererii de aderare - ceva ce R. Moldova a făcut în 2022. În ultimele luni, Moscova a impus tot felul de embargouri mărfurilor armenești, cam în același fel cum proceda în urmă cu mai mulți ani cu Moldova, invocând mai ales motive de calitate, prin cunoscuta agenție Roskomnadzor. Prim-ministrul Nikol Pașinian se întâlnește cu liderii UE Antonio Costa și Ursula von der Leyen, la Erevan, pe 5 mai 2026. La Bișkek, premierul armean Nikol Pașinian a avut o întâlnire bilaterală cu Vladimir Putin, repetându-i, potrivit relatării Interfax, că țara sa dorește să mențină relațiile bune cu Federația Rusă. Pașinian a mai spus însă că interconexiunea economică dintre cele două țări trebuie revizuită - o aluzie la faptul că Rusia controlează infrastructură armeană strategică, inclusiv rețeaua de căi ferate, exploatată exclusiv de o filială a Căilor Ferate Ruse (RZD) începând din 2008. Pașinian exercită presiuni active asupra Moscovei pentru ca aceasta să renunțe la control, avertizând că dominația rusă descurajează investitorii internaționali din cauza sancțiunilor occidentale. Rusia s-a opus cu fermitate, ceea ce a dus la amenințări reciproce cu acțiuni în justiție și proceduri de arbitraj în valoare de milioane de dolari. La reuniunea de la Bișkek a Organizației de Cooperare Șanhai, Pașinian și-a ținut discursul în adunarea plenară în limba armeană, nu rusă, ca în trecut în asemenea ocazii, stârnind ironii din partea presei ruse de stat, controlată de Kremlin. Influentul consilier prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat reporterilor că „a fost ciudat”, dar a adăugat că „nu merită mai multă atenție”. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

În locul unei legi a malpraxisului, așteptată de multă vreme în R. Moldova, doi deputați PAS propun să fie completate câteva legi, astfel încât pacienții care au de suferit în urma unei proceduri medicale să poată primi despăgubiri, iar doctorii să nu mai fie atrași în procese de judecată. Cum vă pare ideea de a despăgubi pacienții fără ca medicii să ajungă automat în instanță? Click pentru a participa la un SONDAJ Discuțiile despre necesitatea unei legi care să-i apere atât pe pacienți, cât și pe medici reapar după fiecare caz răsunător în care doctorii sunt acuzați că au comis o eroare gravă. Ultima dată s-a întâmplat în iulie 2026, când presa a scris despre un chirurg din Chișinău care a fost condamnat pentru moartea unui pacient. Parlamentul a reluat atunci discuțiile cu reprezentanții Ministerului Sănătății, ai organizațiilor neguvernamentale și juriști despre o eventuală lege a malpraxisului, iar acum, doi deputați din partidul de guvernământ (PAS), medicii Ana Oglindă și Adrian Belîi, propun să fie modificate patru legi din domeniul sănătății. Autorii proiectului propun ca în legislație să fie introduse noțiunile de „prejudiciu evitabil” și „inevitabil” adus sănătății pacientului, cu următoarele definiții: Prejudiciu evitabil – vătămarea sănătății pacientului sau decesul acestuia, cauzate de o intervenție medicală ori de desfășurarea unei cercetări biomedicale. Prejudiciu inevitabil - prejudiciul cauzat sănătății pacientului în cadrul intervenției medicale sau al desfășurării unei cercetări biomedicale care implică doar un risc de efecte adverse temporare minore, rezultat din împrejurări care nu puteau fi prevăzute, controlate sau prevenite de către prestatorul de servicii medicale ori profesionistul în domeniul sănătății. Mai simplu spus, în primul caz, este vorba de un rău produs pacientului care putea fi evitat, de exemplu, dacă doctorul greșește doza unui medicament administrat pacientului. În cel de-al doilea – de o situație care nu putea fi prevăzută și care nu are efecte grave, cum ar fi o reacție adversă rară pe care un pacient o dezvoltă la un preparat. Cine va stabili și va plăti daunele? Gravitatea daunelor va fi determinată de către Comisia pentru stabilirea prejudiciului adus sănătății pacienților, care ar urma să fie creată după modificarea legii cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului. Pacientul va trebui să depună o plângere cel târziu în 3 ani de la data la care a aflat sau trebuia să știe despre producerea prejudiciului. „Vrem să renunțăm la litigii, de aceea introducem termenul de «prejudiciu», ceea ce presupune o cale amiabilă de compensare a pacientului, extra-judiciară. Așa prevede și sistemul scandinav, care nu acuză doctorul, cum se întâmplă acum la noi”, explică unul dintre autorii proiectului și președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Adrian Belîi. Deputatul PAS Adrian Belîi, medic anesteziolog și profesor universitar, este unul dintre autorii proiectului de lege. Aceeași comisie va stabili cuantumul despăgubirilor. Banii vor veni dintr-un fond care ar urma să fie gestionat de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) și va fi separat de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Cum se vor aduna bani în fondul de despăgubire? Proiectul propune ca fondul de despăgubire să fie constituit din contribuțiile de 0,2% din veniturile obținute în anul precedent de prestatorii de servicii medicale (instituțiile medicale publice sau private autorizate sanitar și acreditate) și de 0,1%, din veniturile obținute de medicii de familie. De asemenea, din acest fond ar urma să fie finanțată activitatea Comisiei pentru prevenirea prejudiciilor aduse sănătății pacienților, inclusiv remunerarea experților, și să fie acoperite cheltuielile Colegiului profesioniștilor în sănătate pentru reprezentarea statului în instanțele de judecată. „Sunt câteva chestiuni pe care le vom pune în consultări publice: cine va fi plătitorul ca să se formeze fondul de compensare – fie lucrătorul medical, care se asigură pe sine, fie spitalul – și care este cuantumul acestei cotizații. Vom dezbate și mecanismul de estimare financiară a prejudiciului și cel de rambursare”, explică deputatul Adrian Belîi. Despăgubirea stabilită prin decizia comisiei ar urma să fie achitată în decurs de 30 de zile. Banii vor ajunge fie la pacient, fie – în cazul decesului lui – la persoanele pe care le avea la întreținere, copilul lui născut după deces sau la alte rude apropiate. Dacă pacientul sau o altă persoană îndreptățită la despăgubiri nu va fi de acord cu decizia comisiei, va putea merge în instanță, în următoarele 30 de zile. Ulterior, dacă instanța va decide printr-o hotărâre definitivă că i se cuvine o despăgubire mai mică decât cea acordată prin decizia comisiei, reclamantul va trebui să restituie diferența. „Ne dorim ca doctorul să nu mai fie supus unui linșaj public, așa cum se întâmplă astăzi. Pacientului i se va compensa dauna produsă sănătății sale, inclusiv morală, din acest fond, în cuantumul stabilit de comisie”, spune deputatul Adrian Belîi, medic anestezist și profesor universitar. ◉ SONDAJ Cine va face parte din comisia care va decide prejudiciile? Potrivit proiectului de lege, Comisia pentru stabilirea prejudiciilor aduse sănătății pacienților va fi „un organ colegial independent”, constituit din profesioniști în domeniul sănătății, juridic și din societatea civilă. Regulamentul privind organizarea și funcționarea acestei comisii urmează să fie stabilit prin hotărâre de Guvern. Va fi instituită și Comisia pentru prevenirea prejudiciilor, care va analiza deciziile Comisiei pentru stabilirea prejudiciului adus sănătății pacientului, va identifica problemele de sistem, va veni cu recomandări pentru a preîntâmpina repetarea greșelilor și va monitoriza cum sunt aplicate acestea. De asemenea, va fi creat Colegiul Profesionaliștilor din Sănătate – o „organizație profesională autonomă de drept public, apolitică și fără scop lucrativ”, care va fi responsabil de: autorizarea medicilor și farmaciștilor, reînnoirea autorizării profesionale și reautorizarea profesională a acestora; adoptarea Codului de etică și deontologie profesională; eliberarea cardului profesional național; suspendarea și retragerea dreptul de exercitare a profesiunii medicale și farmaceutice; gestionarea Registrului unic al profesioniștilor în domeniul sănătății autorizați; organizarea și monitorizarea dezvoltării profesionale continue a membrilor săi. Cum vor fi autorizați medicii și farmaciștii? Pentru a obține o autorizare profesională, medicii și farmaciștii vor depune la Colegiul Profesioniștilor în Sănătate o cerere și documentele care confirmă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru exercitarea profesiunii. În baza deciziei de autorizare, vor primi un card profesional național, valabil pentru o perioadă de 5 ani, și vor fi înscriși în Registrul unic al profesioniștilor în domeniul sănătății autorizați. Colegiul profesioniștilor în sănătate va fi condus de congres, consiliu național, birou executiv și președinte, iar fiecare membru va achita o cotizație anuală. Dacă va fi aprobată de Parlament, legea respectivă ar urma să intre în vigoare peste un an după ce va fi publicată în Monitorul Oficial, însă modificările la legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului – care se referă tocmai la prejudicii – vor intra în vigoare abia la 1 ianuarie 2029. În decurs de jumătate de an de la publicare, Ministerul Sănătății ar urma să identifice un sediu și să numească o conducere provizorie a Colegiului profesioniștilor în sănătate, care să pregătească actele normative necesare pentru a pune în aplicare legea. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

În locul unei legi a malpraxisului, așteptată de multă vreme în R. Moldova, doi deputați PAS propun să fie completate câteva legi, astfel încât pacienții care au de suferit în urma unei proceduri medicale să poată primi despăgubiri, iar doctorii să nu mai fie atrași în procese de judecată. Cum vă pare ideea de a despăgubi pacienții fără ca medicii să ajungă automat în instanță? Click pentru a participa la un SONDAJ Discuțiile despre necesitatea unei legi care să-i apere atât pe pacienți, cât și pe medici reapar după fiecare caz răsunător în care doctorii sunt acuzați că au comis o eroare gravă. Ultima dată s-a întâmplat în iulie 2026, când presa a scris despre un chirurg din Chișinău care a fost condamnat pentru moartea unui pacient. Parlamentul a reluat atunci discuțiile cu reprezentanții Ministerului Sănătății, ai organizațiilor neguvernamentale și juriști despre o eventuală lege a malpraxisului, iar acum, doi deputați din partidul de guvernământ (PAS), medicii Ana Oglindă și Adrian Belîi, propun să fie modificate patru legi din domeniul sănătății. Autorii proiectului propun ca în legislație să fie introduse noțiunile de „prejudiciu evitabil” și „inevitabil” adus sănătății pacientului, cu următoarele definiții: Prejudiciu evitabil – vătămarea sănătății pacientului sau decesul acestuia, cauzate de o intervenție medicală ori de desfășurarea unei cercetări biomedicale. Prejudiciu inevitabil - prejudiciul cauzat sănătății pacientului în cadrul intervenției medicale sau al desfășurării unei cercetări biomedicale care implică doar un risc de efecte adverse temporare minore, rezultat din împrejurări care nu puteau fi prevăzute, controlate sau prevenite de către prestatorul de servicii medicale ori profesionistul în domeniul sănătății. Mai simplu spus, în primul caz, este vorba de un rău produs pacientului care putea fi evitat, de exemplu, dacă doctorul greșește doza unui medicament administrat pacientului. În cel de-al doilea – de o situație care nu putea fi prevăzută și care nu are efecte grave, cum ar fi o reacție adversă rară pe care un pacient o dezvoltă la un preparat. Cine va stabili și va plăti daunele? Gravitatea daunelor va fi determinată de către Comisia pentru stabilirea prejudiciului adus sănătății pacienților, care ar urma să fie creată după modificarea legii cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului. Pacientul va trebui să depună o plângere cel târziu în 3 ani de la data la care a aflat sau trebuia să știe despre producerea prejudiciului. „Vrem să renunțăm la litigii, de aceea introducem termenul de «prejudiciu», ceea ce presupune o cale amiabilă de compensare a pacientului, extra-judiciară. Așa prevede și sistemul scandinav, care nu acuză doctorul, cum se întâmplă acum la noi”, explică unul dintre autorii proiectului și președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Adrian Belîi. Deputatul PAS Adrian Belîi, medic anesteziolog și profesor universitar, este unul dintre autorii proiectului de lege. Aceeași comisie va stabili cuantumul despăgubirilor. Banii vor veni dintr-un fond care ar urma să fie gestionat de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) și va fi separat de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Cum se vor aduna bani în fondul de despăgubire? Proiectul propune ca fondul de despăgubire să fie constituit din contribuțiile de 0,2% din veniturile obținute în anul precedent de prestatorii de servicii medicale (instituțiile medicale publice sau private autorizate sanitar și acreditate) și de 0,1%, din veniturile obținute de medicii de familie. De asemenea, din acest fond ar urma să fie finanțată activitatea Comisiei pentru prevenirea prejudiciilor aduse sănătății pacienților, inclusiv remunerarea experților, și să fie acoperite cheltuielile Colegiului profesioniștilor în sănătate pentru reprezentarea statului în instanțele de judecată. „Sunt câteva chestiuni pe care le vom pune în consultări publice: cine va fi plătitorul ca să se formeze fondul de compensare – fie lucrătorul medical, care se asigură pe sine, fie spitalul – și care este cuantumul acestei cotizații. Vom dezbate și mecanismul de estimare financiară a prejudiciului și cel de rambursare”, explică deputatul Adrian Belîi. Despăgubirea stabilită prin decizia comisiei ar urma să fie achitată în decurs de 30 de zile. Banii vor ajunge fie la pacient, fie – în cazul decesului lui – la persoanele pe care le avea la întreținere, copilul lui născut după deces sau la alte rude apropiate. Dacă pacientul sau o altă persoană îndreptățită la despăgubiri nu va fi de acord cu decizia comisiei, va putea merge în instanță, în următoarele 30 de zile. Ulterior, dacă instanța va decide printr-o hotărâre definitivă că i se cuvine o despăgubire mai mică decât cea acordată prin decizia comisiei, reclamantul va trebui să restituie diferența. „Ne dorim ca doctorul să nu mai fie supus unui linșaj public, așa cum se întâmplă astăzi. Pacientului i se va compensa dauna produsă sănătății sale, inclusiv morală, din acest fond, în cuantumul stabilit de comisie”, spune deputatul Adrian Belîi, medic anestezist și profesor universitar. ◉ SONDAJ Cine va face parte din comisia care va decide prejudiciile? Potrivit proiectului de lege, Comisia pentru stabilirea prejudiciilor aduse sănătății pacienților va fi „un organ colegial independent”, constituit din profesioniști în domeniul sănătății, juridic și din societatea civilă. Regulamentul privind organizarea și funcționarea acestei comisii urmează să fie stabilit prin hotărâre de Guvern. Va fi instituită și Comisia pentru prevenirea prejudiciilor, care va analiza deciziile Comisiei pentru stabilirea prejudiciului adus sănătății pacientului, va identifica problemele de sistem, va veni cu recomandări pentru a preîntâmpina repetarea greșelilor și va monitoriza cum sunt aplicate acestea. De asemenea, va fi creat Colegiul Profesionaliștilor din Sănătate – o „organizație profesională autonomă de drept public, apolitică și fără scop lucrativ”, care va fi responsabil de: autorizarea medicilor și farmaciștilor, reînnoirea autorizării profesionale și reautorizarea profesională a acestora; adoptarea Codului de etică și deontologie profesională; eliberarea cardului profesional național; suspendarea și retragerea dreptul de exercitare a profesiunii medicale și farmaceutice; gestionarea Registrului unic al profesioniștilor în domeniul sănătății autorizați; organizarea și monitorizarea dezvoltării profesionale continue a membrilor săi. Cum vor fi autorizați medicii și farmaciștii? Pentru a obține o autorizare profesională, medicii și farmaciștii vor depune la Colegiul Profesioniștilor în Sănătate o cerere și documentele care confirmă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru exercitarea profesiunii. În baza deciziei de autorizare, vor primi un card profesional național, valabil pentru o perioadă de 5 ani, și vor fi înscriși în Registrul unic al profesioniștilor în domeniul sănătății autorizați. Colegiul profesioniștilor în sănătate va fi condus de congres, consiliu național, birou executiv și președinte, iar fiecare membru va achita o cotizație anuală. Dacă va fi aprobată de Parlament, legea respectivă ar urma să intre în vigoare peste un an după ce va fi publicată în Monitorul Oficial, însă modificările la legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului – care se referă tocmai la prejudicii – vor intra în vigoare abia la 1 ianuarie 2029. În decurs de jumătate de an de la publicare, Ministerul Sănătății ar urma să identifice un sediu și să numească o conducere provizorie a Colegiului profesioniștilor în sănătate, care să pregătească actele normative necesare pentru a pune în aplicare legea. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Președintele Volodimir Zelenski a avertizat companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus cu privire la amenințarea reprezentată de dronele ucrainene, afirmând că spațiul aerian deasupra Rusiei nu mai este sigur pe fondul escaladării continue a conflictului din partea Moscovei. „Astăzi, dorim să avertizăm toate companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus, toate companiile de asigurări și pe toți cei care încă folosesc aeroporturile rusești importante: cerul rus devine extrem de periculos”, a declarat Zelenski în discursul său video seral din 1 septembrie. „Cerul infestat de drone nu este un loc potrivit pentru aviația civilă”, a mai afirmat el, fără a oferi detalii suplimentare cu privire la amploarea activității dronelor la care ar trebui să ne așteptăm în spațiul aerian rus sau la momentul în care amenințarea s-ar intensifica. Declarația lui Zelenski a venit în contextul în care Kievul și-a intensificat atacurile de lungă distanță pe teritoriul Rusiei, vizând obiective militare, instalații petroliere și de gaze, precum și centre logistice de retail, în încercarea de a determina Kremlinul să se angajeze în negocieri de pace. Președintele ucrainean a subliniat că Kievul nu amenință nicio aeronavă civilă, dar a afirmat că „vor exista pur și simplu drone în spațiul aerian al Rusiei, la o scară care trebuie luată în considerare”. Ucraina a anunțat apoi miercuri că a notificat oficial Organizația Aviației Civile Internaționale că spațiul aerian rus nu este sigur pentru aviația civilă din cauza intensificării activității militare. Așa a declarat miercuri ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha. „Vrem să prevenim incidentele neintenționate”, a scris el pe platforma X. „Războiul se întoarce acasă, în Rusia. Ucraina își exercită dreptul inerent la autoapărare, în temeiul articolului 51 din Carta ONU.” Traficul aerian deasupra Europei miercuri, 2 septembrie, la ora 16, potrivit site-ului Flightradar24.com. Deasupra Rusiei se află aproape exclusiv avioane ale companiilor rusești și chineze. Întrebat despre afirmația lui Zelenski în cadrul unei conferințe de presă din Kârgâzstan, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova va reacționa în cazul unor incidente, adăugând că astfel de declarații echivalează cu „terorism de stat”. „Desigur, ne pregătim pentru acest lucru și luăm în considerare toate aceste amenințări. Îmbunătățim constant cerințele privind siguranța zborurilor și securitatea aeroportuară și avem soluții pentru toate aceste situații. Avem soluții pentru toate amenințările pe care le exprimă teroriștii”, a declarat la rândul lui Andrei Nikitin, ministrul transporturilor din Rusia, potrivit agenției de știri Interfax. Zborurile comerciale nu operează în Ucraina și nici nu traversează teritoriul acesteia pe durata războiului pe scară largă pe care Putin l-a declanșat împotriva vecinei Rusiei în februarie 2022. În iulie 2014, la începutul conflictului care a opus forțele de la Kiev forțelor ruse și celor susținute de Rusia în regiunea Donbas din estul Ucrainei, o rachetă rusă a doborât un avion al companiei Malaysia Airlines care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur, ucigând toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului aflați la bord. Demonstrație anti-Kremlin la Sydney după doborârea zborului MH17 deasupra estului ocupat al Ucrainei (arhivă). De când cu invazia pe scară largă, dronele ucrainene au făcut necesară închiderea temporară a multor aeroporturi rusești, inclusiv cele mai mari, dar nu sunt cunoscute cazuri în care să avioanele civile să fi avut de suferit. Cine zboară deasupra Rusiei? Războiul pornit de ruși în Ucraina a avut printre consecințe reducerea dramatică a legăturilor aeriene cu restul lumii nu doar ale țării invadate, ci și ale statului agresor. Hărțile de trafic aerian ale site-urilor specializate, precum Flightradar24.com , arată la orice oră o densitate extrem de redusă a zborurilor deasupra Federației Ruse, fiind vorba aproape exclusiv de rute interne. Companiile din Uniunea Europeană, vestul Europei în general și America de Nord și-au suspendat legăturile directe cu Rusia, ca și survolul prin spațiul rusesc. În prezent, au zboruri spre și dinspre Rusia, dintre companiile europene, numai Air Serbia, companiile turcești Turkish Airlines și Pegasus și Belavia, din Belarus. Compania națională uzbekă are și ea curse. La scară mai largă, continuă să aibă curse în Rusia companiile aeriene mari din zona Golfului Persic (Etihad, Emirates, Qatar, FlyDubai), companiile chinezești (Air China, China Eastern, China Southern și Hainan Airlines). Există și companii aeriene care nu au legături directe cu Rusia, dar folosesc spațiul aerian rus pentru alte curse, de exemplu Air India sau Sri Lankan, din regiunea sud-asiatică, sau Air Marocco, Egyptair și Air Algeria, din nordul Africii. Companiile din zona Golfului, inclusiv Etihad, continuă să opereze curse spre Rusia, inclusiv în condițiile războiului din Ucraina învecinată. Ce cred experții independenți? Nu este clar care este amploarea riscului pe care îl reprezintă dronele ucrainene pentru aviația deasupra Rusiei, cea mai mare țară din lume ca suprafață terestră, dar au avut loc incidente mortale în care aeronave civile au fost țintite din greșeală în regiune, notează Reuters. Firma de consultanță în domeniul riscurilor aviatice Osprey Flight Solutions a declarat într-o alertă adresată clienților că, deși majoritatea atacurilor cu drone și rachete ale Ucrainei vor avea loc probabil la o distanță de până la 300 km (186 mile) de graniță, atacurile zilnice mai adânc în interiorul Rusiei sunt aproape certe de-a lungul anului 2026, inclusiv în apropierea Moscovei și a Sankt Petersburgului. „Există, de asemenea, o posibilitate realistă ca frecvența atacurilor ucrainene să continue să crească pe termen scurt adânc în interiorul teritoriului rus”, se mai menționează în alertă. „Se estimează că este probabil să apară erori de calcul și/sau de identificare în zonele legate de conflictul din Ucraina.” Osprey a mai precizat că apărarea aeriană militară rusă include sisteme convenționale de rachete sol-aer capabile să acționeze la toate altitudinile. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Președintele Volodimir Zelenski a avertizat companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus cu privire la amenințarea reprezentată de dronele ucrainene, afirmând că spațiul aerian deasupra Rusiei nu mai este sigur pe fondul escaladării continue a conflictului din partea Moscovei. „Astăzi, dorim să avertizăm toate companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus, toate companiile de asigurări și pe toți cei care încă folosesc aeroporturile rusești importante: cerul rus devine extrem de periculos”, a declarat Zelenski în discursul său video seral din 1 septembrie. „Cerul infestat de drone nu este un loc potrivit pentru aviația civilă”, a mai afirmat el, fără a oferi detalii suplimentare cu privire la amploarea activității dronelor la care ar trebui să ne așteptăm în spațiul aerian rus sau la momentul în care amenințarea s-ar intensifica. Declarația lui Zelenski a venit în contextul în care Kievul și-a intensificat atacurile de lungă distanță pe teritoriul Rusiei, vizând obiective militare, instalații petroliere și de gaze, precum și centre logistice de retail, în încercarea de a determina Kremlinul să se angajeze în negocieri de pace. Președintele ucrainean a subliniat că Kievul nu amenință nicio aeronavă civilă, dar a afirmat că „vor exista pur și simplu drone în spațiul aerian al Rusiei, la o scară care trebuie luată în considerare”. Ucraina a anunțat apoi miercuri că a notificat oficial Organizația Aviației Civile Internaționale că spațiul aerian rus nu este sigur pentru aviația civilă din cauza intensificării activității militare. Așa a declarat miercuri ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha. „Vrem să prevenim incidentele neintenționate”, a scris el pe platforma X. „Războiul se întoarce acasă, în Rusia. Ucraina își exercită dreptul inerent la autoapărare, în temeiul articolului 51 din Carta ONU.” Traficul aerian deasupra Europei miercuri, 2 septembrie, la ora 16, potrivit site-ului Flightradar24.com. Deasupra Rusiei se află aproape exclusiv avioane ale companiilor rusești și chineze. Întrebat despre afirmația lui Zelenski în cadrul unei conferințe de presă din Kârgâzstan, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova va reacționa în cazul unor incidente, adăugând că astfel de declarații echivalează cu „terorism de stat”. „Desigur, ne pregătim pentru acest lucru și luăm în considerare toate aceste amenințări. Îmbunătățim constant cerințele privind siguranța zborurilor și securitatea aeroportuară și avem soluții pentru toate aceste situații. Avem soluții pentru toate amenințările pe care le exprimă teroriștii”, a declarat la rândul lui Andrei Nikitin, ministrul transporturilor din Rusia, potrivit agenției de știri Interfax. Zborurile comerciale nu operează în Ucraina și nici nu traversează teritoriul acesteia pe durata războiului pe scară largă pe care Putin l-a declanșat împotriva vecinei Rusiei în februarie 2022. În iulie 2014, la începutul conflictului care a opus forțele de la Kiev forțelor ruse și celor susținute de Rusia în regiunea Donbas din estul Ucrainei, o rachetă rusă a doborât un avion al companiei Malaysia Airlines care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur, ucigând toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului aflați la bord. Demonstrație anti-Kremlin la Sydney după doborârea zborului MH17 deasupra estului ocupat al Ucrainei (arhivă). De când cu invazia pe scară largă, dronele ucrainene au făcut necesară închiderea temporară a multor aeroporturi rusești, inclusiv cele mai mari, dar nu sunt cunoscute cazuri în care să avioanele civile să fi avut de suferit. Cine zboară deasupra Rusiei? Războiul pornit de ruși în Ucraina a avut printre consecințe reducerea dramatică a legăturilor aeriene cu restul lumii nu doar ale țării invadate, ci și ale statului agresor. Hărțile de trafic aerian ale site-urilor specializate, precum Flightradar24.com , arată la orice oră o densitate extrem de redusă a zborurilor deasupra Federației Ruse, fiind vorba aproape exclusiv de rute interne. Companiile din Uniunea Europeană, vestul Europei în general și America de Nord și-au suspendat legăturile directe cu Rusia, ca și survolul prin spațiul rusesc. În prezent, au zboruri spre și dinspre Rusia, dintre companiile europene, numai Air Serbia, companiile turcești Turkish Airlines și Pegasus și Belavia, din Belarus. Compania națională uzbekă are și ea curse. La scară mai largă, continuă să aibă curse în Rusia companiile aeriene mari din zona Golfului Persic (Etihad, Emirates, Qatar, FlyDubai), companiile chinezești (Air China, China Eastern, China Southern și Hainan Airlines). Există și companii aeriene care nu au legături directe cu Rusia, dar folosesc spațiul aerian rus pentru alte curse, de exemplu Air India sau Sri Lankan, din regiunea sud-asiatică, sau Air Marocco, Egyptair și Air Algeria, din nordul Africii. Companiile din zona Golfului, inclusiv Etihad, continuă să opereze curse spre Rusia, inclusiv în condițiile războiului din Ucraina învecinată. Ce cred experții independenți? Nu este clar care este amploarea riscului pe care îl reprezintă dronele ucrainene pentru aviația deasupra Rusiei, cea mai mare țară din lume ca suprafață terestră, dar au avut loc incidente mortale în care aeronave civile au fost țintite din greșeală în regiune, notează Reuters. Firma de consultanță în domeniul riscurilor aviatice Osprey Flight Solutions a declarat într-o alertă adresată clienților că, deși majoritatea atacurilor cu drone și rachete ale Ucrainei vor avea loc probabil la o distanță de până la 300 km (186 mile) de graniță, atacurile zilnice mai adânc în interiorul Rusiei sunt aproape certe de-a lungul anului 2026, inclusiv în apropierea Moscovei și a Sankt Petersburgului. „Există, de asemenea, o posibilitate realistă ca frecvența atacurilor ucrainene să continue să crească pe termen scurt adânc în interiorul teritoriului rus”, se mai menționează în alertă. „Se estimează că este probabil să apară erori de calcul și/sau de identificare în zonele legate de conflictul din Ucraina.” Osprey a mai precizat că apărarea aeriană militară rusă include sisteme convenționale de rachete sol-aer capabile să acționeze la toate altitudinile. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a numit miercuri „terorism sponsorizat de stat” incidentul de luna trecută de pe aeroportul din Leipzig (Germania), unde a fost găsită o dronă cu explozivi în preajma unor aeronave ucrainene de marfă. Marți, Kallas spusese că UE pregătește cele mai cuprinzătoare sancțiuni de până acum împotriva Rusiei, adăugând: „Asta este cea mai bună metodă de a-l opri pe Putin”. Marți, Germania a declarat că Rusia este responsabilă pentru atacul eșuat de la Aeroportul Leipzig/Halle, un punct important pentru transportul de armament destinat Ucrainei. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a spus că anchetele poliției, „tiparele” de activitate criminală și concluziile serviciilor de informații indică faptul că Rusia este responsabilă pentru tentativa de atac. Pe 4 august, în zona de securitate a aeroportului, între avioanele de marfă ucrainene, a fost descoperită o dronă echipată cu explozivi și un mecanism de detonare, ceea ce a determinat suspendarea temporară a zborurilor. Ministrul de Externe, Johann Wadephul, a anunțat marți represalii împotriva Rusiei, printre care închiderea consulatului general al Rusiei din Bonn pe 18 septembrie și rezilierea contractului de închiriere pentru „Casa Rusiei”, o instituție culturală rusă situată în inima Berlinului. Uniunea Europeană și-a exprimat „solidaritatea deplină” față de Germania, NATO a dat asigurări că își va apăra membrii, iar țări precum Marea Britanie, Franța și Polonia și-au oferit sprijinul ferm. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că va discuta miercuri despre atac cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar miniștrii de externe ai UE vor pregăti un răspuns comun. Putin vrea dovezi În replică, președintele rus Vladimir Putin a calificat măsurile punitive luate de Germania drept o „greșeală gravă” și a respins acuzațiile aduse de Berlin la adresa Moscovei. Ca și mai toți oficialii ruși confruntați cu asemenea incidente, de pildă cu căderi de drone în Moldova, România sau Polonia, liderul de la Kremlin a pretins dovezi. „Unde sunt dovezile?”, a întrebat Putin la o conferință de presă ținută în capitala Kârgâzstanului, Bișkek. El a respins probele prezentate până în prezent, calificându-le drept „fabricate”, și a afirmat că reacția guvernului cancelarului german Friedrich Merz a fost determinată în primul rând de considerente de politică internă. „Casa Rusă” de la Berlin, o instituție asemănătoare cu aceea închisă de R. Moldova la Chișinău, va trebui să-și încheie activitatea la 18 septembrie. Germania a trecut printr-o serie de incidente care au determinat autoritățile să analizeze modalități de a proteja mai bine infrastructura critică împotriva a ceea ce oficialii descriu drept amenințarea tot mai mare a atacurilor cibernetice și hibride. Rețeaua electrică din landul Brandenburg, din estul Germaniei, a fost ținta unui act de sabotaj marți, după ce dispozitive incendiare neexplodate au avariat liniile electrice, a declarat ministrul de interne al landului, fără a exclude posibilitatea ca în spatele atacului să se afle „puteri străine”. Surse: dpa, AFP, Reuters Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a numit miercuri „terorism sponsorizat de stat” incidentul de luna trecută de pe aeroportul din Leipzig (Germania), unde a fost găsită o dronă cu explozivi în preajma unor aeronave ucrainene de marfă. Marți, Kallas spusese că UE pregătește cele mai cuprinzătoare sancțiuni de până acum împotriva Rusiei, adăugând: „Asta este cea mai bună metodă de a-l opri pe Putin”. Marți, Germania a declarat că Rusia este responsabilă pentru atacul eșuat de la Aeroportul Leipzig/Halle, un punct important pentru transportul de armament destinat Ucrainei. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a spus că anchetele poliției, „tiparele” de activitate criminală și concluziile serviciilor de informații indică faptul că Rusia este responsabilă pentru tentativa de atac. Pe 4 august, în zona de securitate a aeroportului, între avioanele de marfă ucrainene, a fost descoperită o dronă echipată cu explozivi și un mecanism de detonare, ceea ce a determinat suspendarea temporară a zborurilor. Ministrul de Externe, Johann Wadephul, a anunțat marți represalii împotriva Rusiei, printre care închiderea consulatului general al Rusiei din Bonn pe 18 septembrie și rezilierea contractului de închiriere pentru „Casa Rusiei”, o instituție culturală rusă situată în inima Berlinului. Uniunea Europeană și-a exprimat „solidaritatea deplină” față de Germania, NATO a dat asigurări că își va apăra membrii, iar țări precum Marea Britanie, Franța și Polonia și-au oferit sprijinul ferm. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că va discuta miercuri despre atac cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar miniștrii de externe ai UE vor pregăti un răspuns comun. Putin vrea dovezi În replică, președintele rus Vladimir Putin a calificat măsurile punitive luate de Germania drept o „greșeală gravă” și a respins acuzațiile aduse de Berlin la adresa Moscovei. Ca și mai toți oficialii ruși confruntați cu asemenea incidente, de pildă cu căderi de drone în Moldova, România sau Polonia, liderul de la Kremlin a pretins dovezi. „Unde sunt dovezile?”, a întrebat Putin la o conferință de presă ținută în capitala Kârgâzstanului, Bișkek. El a respins probele prezentate până în prezent, calificându-le drept „fabricate”, și a afirmat că reacția guvernului cancelarului german Friedrich Merz a fost determinată în primul rând de considerente de politică internă. „Casa Rusă” de la Berlin, o instituție asemănătoare cu aceea închisă de R. Moldova la Chișinău, va trebui să-și încheie activitatea la 18 septembrie. Germania a trecut printr-o serie de incidente care au determinat autoritățile să analizeze modalități de a proteja mai bine infrastructura critică împotriva a ceea ce oficialii descriu drept amenințarea tot mai mare a atacurilor cibernetice și hibride. Rețeaua electrică din landul Brandenburg, din estul Germaniei, a fost ținta unui act de sabotaj marți, după ce dispozitive incendiare neexplodate au avariat liniile electrice, a declarat ministrul de interne al landului, fără a exclude posibilitatea ca în spatele atacului să se afle „puteri străine”. Surse: dpa, AFP, Reuters Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .