RFE/RL Romanian

Centrul Național Anticorupție (CNA) investighează modul în care directoarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă a semnat un contract cu una dintre adjunctele sale pentru un proiect european. Contractul a fost semnat după prestarea efectivă a serviciilor, fapt catalogat de Curtea de Conturi ca „plată nejustificată”. Imaginați-vă că vă angajați, lucrați peste o sută de zile câte opt ore pe zi, însă abia peste jumătate de an semnați contractul de muncă. O situație ilogică conform legilor din R. Moldova, pe care Curtea de Conturi a descoperit-o recent în urma unui audit făcut la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Inspectorii Curții de Conturi au investigat un proiect finanțat din fonduri europene în care ANOFM a fost parteneră. În cadrul acelui proiect, una dintre directoarele adjuncte, Lilia Plugaru, ar fi primit aproape 100 de mii de lei în baza unui contract de prestări servicii semnat după ce munca a fost prestată efectiv. Ba chiar după ce orele de muncă au fost recepționate, printr-un act oficial. Inspectorii au concluzionat că acea plată a fost „nejustificată”, însă au suspiciuni că s-ar fi comis și ilegalități, așa că au sesizat procurorii. O investigație penală cu privire la acest caz este în lucru, a confirmat pentru Europa Liberă Centrul Național Anticorupție (CNA). Într-un răspuns pentru Europa Liberă, conducerea ANOFM spune că acuzațiile Curții de Conturi sunt nefondate și că a respectat legea. Lilia Plugaru nu a răspuns la solicitarea prin care i-am cerut un comentariu. Detaliile cazului Pe 15 septembrie 2025, directoarea ANOFM, Raisa Dogaru, semna un act de recepție, prin care confirma că una dintre colegele sale din conducere – directoarea adjunctă Lilila Plugaru – a muncit 898 de ore la proiectul „Protejarea condițiilor de muncă în economia platformelor: dialog social moldo-lituanian”, finanțat cu fonduri europene. Valoarea totală a proiectului a fost de 448 de mii de euro (404 mii, fonduri europene), din care ANOFM i-au revenit puțin peste 31 de mii de euro. Plugaru ar fi realizat „analiză de conținut, consultare și feedback pe drafturi, validare instituțională”, la acel proiect, al cărui scop a fost elaborarea unui plan de actualizare a legislației moldovenești în privința muncii pe platformele digitale – adică site-urile care intermediază joburi/servicii între angajator și angajat. La două zile după ce orele de muncă au fost recepționate de ANOFM, pe 17 septembrie, directoarea și directoarea adjunctă au semnat, post-factum, și contractul în baza căruia acele servicii ar fi trebuit prestate. Serviciile fuseseră, teoretic, executate între 1 august 2024 și 30 aprilie 2025 – cu până la 30 luni înainte ca vreun document să existe și în paralel cu munca pe care Plugaru a prestat-o la ANOFM. Ea era șefă de direcție când a început proiectul și a fost promovată directoare adjunctă în octombrie 2024. Inspectorii Curții de Conturi au descoperit această cronologie în timpul unui audit privind modul în care ANOFM a folosit fondurile în ultimii ani și au ajuns la următoarea concluzie: „Plata retroactivă a serviciilor, având în vedere raporturile de serviciu directe, au generat achitarea serviciilor nejustificate, dubla remunerare și utilizarea neconformă a fondurilor”. „Aceste situații denotă deficiențe în verificarea și acceptarea serviciilor”, mai spun inspectorii CC în raportul de audit, și „nu au corespuns principiilor de legalitate, transparență, integritate și segregare a responsabilităților”. Curtea de Conturi a sesizat Procuratura Generală (PG), care a înregistrat cauza la Secția de combatere a corupției și spălării banilor. De acolo – ne-au transmis reprezentanții PG – documentația a fost trimisă mai departe la Procuratura Anticorupție, care a direcționat-o CNA. Centrul Național Anticorupție a precizat pentru Europa Liberă că „examinează circumstanțele” expuse de Curtea de Conturi, „în limita competențelor atribuite prin lege”. Instituția a invocat confidențialitate anchetei penale și nu ne-a oferit alte detalii. Cum răspunde ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă admite, într-un răspuns pentru Europa Liberă, cronologia documentelor încheiate de instituție în proiectul european, inclusiv faptul că mai întâi a recepționat orele de muncă și abia apoi a semnat contractul de prestări servicii pentru ele. Reprezentanții instituției motivează că tranșa europeană pentru proiect ar fi intrat cu întârziere, în iunie 2025, ceea ce ar fi determinat „încheierea unui contract post-prestare servicii”. „Contractul de prestări servicii a fost încheiat în luna septembrie 2025, pentru reglementarea juridică și financiară a activităților realizate în cadrul proiectului, în perioada 1 august 2024 – 30 aprilie 2025. Contractul de prestări servicii a fost încheiat în limita cadrului legal existent”. Proiectul european în care Lilia Plugaru a reprezentat ANOFM a fost coordonat de Universitatea din Vilnius și s-a desfășurat între 1 noiembrie 2023 și 30 aprilie 2025. Pe lângă universitatea lituaniană, parteneri din R. Moldova au mai fost Academia de Studii Economice din Moldova și Camera de Comerț. Plugaru a reprezentat ANOFM la două evenimente publice dedicate proiectului. Ultimul a fost pe 15 aprilie 2025, la Vilnius, Lituania, când – potrivit unui anunț de pe pagina proiectului – directoarea adjunctă „a analizat măsurile întreprinse de Moldova în vederea integrării pe piața digitală a muncii din UE” și a evidențiat „principalele provocări”: lacunele juridice, decalajul digital dintre regiuni și necesitatea consolidării garanțiilor sociale pentru lucrătorii de pe platforme. O altă contribuție a Liliei Plugaru a fost elaborarea unui document de 41 de pagini, descris ca un plan pentru actualizarea legislației moldovenești, astfel încât să reflecte realitatea lucrătorilor din economia platformelor. În iulie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat un proiect de lege privind munca pe platformele digitale. Proiectul este însă o transpunere în legislația europeană a normelor europene din domeniu, fără referințe la proiectul în care a fost membră ANOFM. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Centrul Național Anticorupție (CNA) investighează modul în care directoarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă a semnat un contract cu una dintre adjunctele sale pentru un proiect european. Contractul a fost semnat după prestarea efectivă a serviciilor, fapt catalogat de Curtea de Conturi ca „plată nejustificată”. Imaginați-vă că vă angajați, lucrați peste o sută de zile câte opt ore pe zi, însă abia peste jumătate de an semnați contractul de muncă. O situație ilogică conform legilor din R. Moldova, pe care Curtea de Conturi a descoperit-o recent în urma unui audit făcut la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Inspectorii Curții de Conturi au investigat un proiect finanțat din fonduri europene în care ANOFM a fost parteneră. În cadrul acelui proiect, una dintre directoarele adjuncte, Lilia Plugaru, ar fi primit aproape 100 de mii de lei în baza unui contract de prestări servicii semnat după ce munca a fost prestată efectiv. Ba chiar după ce orele de muncă au fost recepționate, printr-un act oficial. Inspectorii au concluzionat că acea plată a fost „nejustificată”, însă au suspiciuni că s-ar fi comis și ilegalități, așa că au sesizat procurorii. O investigație penală cu privire la acest caz este în lucru, a confirmat pentru Europa Liberă Centrul Național Anticorupție (CNA). Într-un răspuns pentru Europa Liberă, conducerea ANOFM spune că acuzațiile Curții de Conturi sunt nefondate și că a respectat legea. Lilia Plugaru nu a răspuns la solicitarea prin care i-am cerut un comentariu. Detaliile cazului Pe 15 septembrie 2025, directoarea ANOFM, Raisa Dogaru, semna un act de recepție, prin care confirma că una dintre colegele sale din conducere – directoarea adjunctă Lilila Plugaru – a muncit 898 de ore la proiectul „Protejarea condițiilor de muncă în economia platformelor: dialog social moldo-lituanian”, finanțat cu fonduri europene. Valoarea totală a proiectului a fost de 448 de mii de euro (404 mii, fonduri europene), din care ANOFM i-au revenit puțin peste 31 de mii de euro. Plugaru ar fi realizat „analiză de conținut, consultare și feedback pe drafturi, validare instituțională”, la acel proiect, al cărui scop a fost elaborarea unui plan de actualizare a legislației moldovenești în privința muncii pe platformele digitale – adică site-urile care intermediază joburi/servicii între angajator și angajat. La două zile după ce orele de muncă au fost recepționate de ANOFM, pe 17 septembrie, directoarea și directoarea adjunctă au semnat, post-factum, și contractul în baza căruia acele servicii ar fi trebuit prestate. Serviciile fuseseră, teoretic, executate între 1 august 2024 și 30 aprilie 2025 – cu până la 30 luni înainte ca vreun document să existe și în paralel cu munca pe care Plugaru a prestat-o la ANOFM. Ea era șefă de direcție când a început proiectul și a fost promovată directoare adjunctă în octombrie 2024. Inspectorii Curții de Conturi au descoperit această cronologie în timpul unui audit privind modul în care ANOFM a folosit fondurile în ultimii ani și au ajuns la următoarea concluzie: „Plata retroactivă a serviciilor, având în vedere raporturile de serviciu directe, au generat achitarea serviciilor nejustificate, dubla remunerare și utilizarea neconformă a fondurilor”. „Aceste situații denotă deficiențe în verificarea și acceptarea serviciilor”, mai spun inspectorii CC în raportul de audit, și „nu au corespuns principiilor de legalitate, transparență, integritate și segregare a responsabilităților”. Curtea de Conturi a sesizat Procuratura Generală (PG), care a înregistrat cauza la Secția de combatere a corupției și spălării banilor. De acolo – ne-au transmis reprezentanții PG – documentația a fost trimisă mai departe la Procuratura Anticorupție, care a direcționat-o CNA. Centrul Național Anticorupție a precizat pentru Europa Liberă că „examinează circumstanțele” expuse de Curtea de Conturi, „în limita competențelor atribuite prin lege”. Instituția a invocat confidențialitate anchetei penale și nu ne-a oferit alte detalii. Cum răspunde ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă admite, într-un răspuns pentru Europa Liberă, cronologia documentelor încheiate de instituție în proiectul european, inclusiv faptul că mai întâi a recepționat orele de muncă și abia apoi a semnat contractul de prestări servicii pentru ele. Reprezentanții instituției motivează că tranșa europeană pentru proiect ar fi intrat cu întârziere, în iunie 2025, ceea ce ar fi determinat „încheierea unui contract post-prestare servicii”. „Contractul de prestări servicii a fost încheiat în luna septembrie 2025, pentru reglementarea juridică și financiară a activităților realizate în cadrul proiectului, în perioada 1 august 2024 – 30 aprilie 2025. Contractul de prestări servicii a fost încheiat în limita cadrului legal existent”. Proiectul european în care Lilia Plugaru a reprezentat ANOFM a fost coordonat de Universitatea din Vilnius și s-a desfășurat între 1 noiembrie 2023 și 30 aprilie 2025. Pe lângă universitatea lituaniană, parteneri din R. Moldova au mai fost Academia de Studii Economice din Moldova și Camera de Comerț. Plugaru a reprezentat ANOFM la două evenimente publice dedicate proiectului. Ultimul a fost pe 15 aprilie 2025, la Vilnius, Lituania, când – potrivit unui anunț de pe pagina proiectului – directoarea adjunctă „a analizat măsurile întreprinse de Moldova în vederea integrării pe piața digitală a muncii din UE” și a evidențiat „principalele provocări”: lacunele juridice, decalajul digital dintre regiuni și necesitatea consolidării garanțiilor sociale pentru lucrătorii de pe platforme. O altă contribuție a Liliei Plugaru a fost elaborarea unui document de 41 de pagini, descris ca un plan pentru actualizarea legislației moldovenești, astfel încât să reflecte realitatea lucrătorilor din economia platformelor. În iulie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat un proiect de lege privind munca pe platformele digitale. Proiectul este însă o transpunere în legislația europeană a normelor europene din domeniu, fără referințe la proiectul în care a fost membră ANOFM. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, în vârstă de 53 de ani, a depus marți jurământul de credință pe Constituția țării nordice, urcând pe tron în locul tatăului său, Harald al V-lea, care a murit săptămâna trecută la vârsta de 89 de ani. Soția sa, de-acum regina Mette-Marit, care are tot 53 de ani, nu a putut participa la ceremonie din cauza complicațiilor apărute în urma unui transplant pulmonar recent. Are Holm, șeful Secției de Pneumologie de la Spitalul Universitar din Oslo, a declarat într-un comunicat emis de palat că complicațiile apărute după un transplant nu sunt „neobișnuite”. Răposatul rege Harald s-a bucurat de un sprijin masiv, în ciuda valului de scandaluri care i-au afectat familia în ultima perioadă a domniei sale de 35 de ani. Printre numeroșii lideri internaționali care au adresat familiei regale condoleanțe după moartea lui s-a numărat și președinta Maia Sandu. În 2024, ea a fost primul șef de stat moldovean care a făcut o vizită de stat în Norvegia , țară care ajută substanțial R. Moldova încă de la obținerea independenței în urmă cu 35 de ani. Atunci, Maia Sandu a fost primită cu căldură la Oslo de familia regală, cum atestă fotografiile publicate în albumul virtual al Palatului Regal. Președinta Moldovei, Maia Sandu (stânga), în vizită la familia regală norvegiană la Oslo, în 2024, cu prințesa și prințul de coroană deveniți azi regină și rege. Monarhia recâștigă teren Marți, un nou sondaj publicat de postul public de televiziune NRK sugera că sprijinul pentru monarhie a crescut în mod evident după moartea lui Harald. Aproape trei din patru norvegieni (72 la sută) au declarat că susțin monarhia, o creștere de opt puncte față de un sondaj anterior din luna mai. Anul trecut a fost unul tumultuos pentru familia regală norvegiană. Regele Haakon a fost flancat la ceremonie de fiica sa, prințesa de coroană Ingrid Alexandra. Pe lângă problemele de sănătate, Mette-Marit a fost, de asemenea, supusă unei atenții intense din cauza legăturilor sale cu infractorul sexual american decedat în închisoare Jeffrey Epstein. Iar fiul ei dintr-o relație anterioară, Marius Borg Hoiby , se află în prezent în arest la domiciliu, în așteptarea soluționării recursului său împotriva unei condamnări la patru ani de închisoare pentru două fapte de viol. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, în vârstă de 53 de ani, a depus marți jurământul de credință pe Constituția țării nordice, urcând pe tron în locul tatăului său, Harald al V-lea, care a murit săptămâna trecută la vârsta de 89 de ani. Soția sa, de-acum regina Mette-Marit, care are tot 53 de ani, nu a putut participa la ceremonie din cauza complicațiilor apărute în urma unui transplant pulmonar recent. Are Holm, șeful Secției de Pneumologie de la Spitalul Universitar din Oslo, a declarat într-un comunicat emis de palat că complicațiile apărute după un transplant nu sunt „neobișnuite”. Răposatul rege Harald s-a bucurat de un sprijin masiv, în ciuda valului de scandaluri care i-au afectat familia în ultima perioadă a domniei sale de 35 de ani. Printre numeroșii lideri internaționali care au adresat familiei regale condoleanțe după moartea lui s-a numărat și președinta Maia Sandu. În 2024, ea a fost primul șef de stat moldovean care a făcut o vizită de stat în Norvegia , țară care ajută substanțial R. Moldova încă de la obținerea independenței în urmă cu 35 de ani. Atunci, Maia Sandu a fost primită cu căldură la Oslo de familia regală, cum atestă fotografiile publicate în albumul virtual al Palatului Regal. Președinta Moldovei, Maia Sandu (stânga), în vizită la familia regală norvegiană la Oslo, în 2024, cu prințesa și prințul de coroană deveniți azi regină și rege. Monarhia recâștigă teren Marți, un nou sondaj publicat de postul public de televiziune NRK sugera că sprijinul pentru monarhie a crescut în mod evident după moartea lui Harald. Aproape trei din patru norvegieni (72 la sută) au declarat că susțin monarhia, o creștere de opt puncte față de un sondaj anterior din luna mai. Anul trecut a fost unul tumultuos pentru familia regală norvegiană. Regele Haakon a fost flancat la ceremonie de fiica sa, prințesa de coroană Ingrid Alexandra. Pe lângă problemele de sănătate, Mette-Marit a fost, de asemenea, supusă unei atenții intense din cauza legăturilor sale cu infractorul sexual american decedat în închisoare Jeffrey Epstein. Iar fiul ei dintr-o relație anterioară, Marius Borg Hoiby , se află în prezent în arest la domiciliu, în așteptarea soluționării recursului său împotriva unei condamnări la patru ani de închisoare pentru două fapte de viol. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Un bărbat de 47 de ani din raionul Criuleni, care ar fi trebuit să fie supravegheat de autorități, și-a ucis soția, după care s-a sinucis. Procuratura Generală investighează atât crima, cât și modul în care acesta a reușit să ajungă la victimă, deși avea montată o brățară electronică. Crima a avut loc luni, 31 august. Poliția din Criuleni a fost informată de o adolescentă că și-a găsit părinții morți în locuința lor din satul Măgdăcești. La fața locului, polițiștii au descoperit două cadavre: pe cel al Anei E. (42 de ani) și pe cel al soțului ei, Vasile E. – un bărbat cunoscut în comunitate ca fiind violent și care, teoretic, ar fi trebuit supravegheat de autorități prin intermediul unei brățări electronice. Anchetatorii au stabilit că individul și-a împușcat soția în casă cu o armă artizanală, pe care o deținea ilegal. Ulterior, a mers în spatele locuinței și s-a sinucis cu aceeași armă. Procuratura Generală a anunțat marți, 1 septembrie, că a deschis un dosar penal în acest caz. Procurorii vor investiga atât crima, cât și modul în care Vasile E. a izbutit să ajungă la casa în care se afla soția sa. „Procuratura raionului Criuleni verifică modul în care a fost executată ordonanța de protecție emisă anterior în privința bărbatului, inclusiv circumstanțele care au permis apropierea acestuia de victimă, în pofida măsurii dispuse”, a transmis Procuratura. Ana E. a cerut protecția statului în fața soțului ei violent de două ori în ultimele săptămâni. Prima dată pe 15 iulie, apoi - pe 24 august. Între cele două cereri, femeia a depus, pe 4 august, și cerere de divorț – care nu a fost încă soluționată. Șeful Poliției Republicii Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat că, în urma cererilor femeii, pe numele bărbatului a fost emis nu doar un ordin de protecție, ci și măsura supravegherii sale prin intermediul unei brățări electronice. În circumstanțe neclare – pe care Poliția promite că le va investiga – individul a reușit să-și scoată acea brățară fără ca anchetatorii să sesizeze acest lucru și și-a împușcat nevasta. Europa Liberă a întrebat Poliția cum de a izbutit bărbatul să se apropie de soție, însă nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol. Într-un comentariu pentru Moldova 1 , șeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că, atunci când a fost găsit de polițiști, Vasile E. nu avea asupra sa brățara electronică. Inspectoratul de Probațiune își investighează angajații Sistemul de supraveghere electronică a celor împotriva cărora s-a emis un ordin de protecție este gestionat în R. Moldova de Inspectoratul Național de Probațiune (INP). Șeful Poliției a precizat că nu e clar „când a fost sistat semnalul brățării, dacă (INP, n.r.) a informat poliția de la Criuleni despre riscul opririi semnalului”. „La cercetare, căutau și ei brățara, nu o găseau și ne întrebau pe noi: «Dar unde-i brățara»? Deci, ei tot nu cunoșteau”, a menționat Viorel Cernăuțeanu. Inspectoratul Național de Probațiune a precizat marți, 1 septembrie, că „a dispus inițierea unei anchete interne în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor ce țin de exercitarea atribuțiilor de serviciu de către angajații responsabili de aplicarea și monitorizarea supravegherii electronice.” Reprezentanții INP vor să afle dacă angajații săi au respectat „procedurile și obligațiile” și promit că vor colabora cu anchetatorii în acest caz. „INP tratează cu maximă seriozitate orice situație care poate indica vulnerabilități în funcționarea mecanismului de supraveghere electronică”. Brățările electronice, care ar trebui să supravegheze infractorii sau persoanele violente, au fost introduse în legislația din R. Moldova începând cu 2021. Anul trecut, de pildă, 2.740 de persoane au fost supravegheate, potrivit INP. O treime dintre acestea au fost persoane împotriva cărora fuseseră emise ordine de protecție. Soții Vasile și Ana E. aveau trei fete, dintre care două minore - o adolescentă de 15 ani și mezina, care intră la 1 septembrie în clasa I-a. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat că va căuta soluții pentru a ajuta copiii. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Un bărbat de 47 de ani din raionul Criuleni, care ar fi trebuit să fie supravegheat de autorități, și-a ucis soția, după care s-a sinucis. Procuratura Generală investighează atât crima, cât și modul în care acesta a reușit să ajungă la victimă, deși avea montată o brățară electronică. Crima a avut loc luni, 31 august. Poliția din Criuleni a fost informată de o adolescentă că și-a găsit părinții morți în locuința lor din satul Măgdăcești. La fața locului, polițiștii au descoperit două cadavre: pe cel al Anei E. (42 de ani) și pe cel al soțului ei, Vasile E. – un bărbat cunoscut în comunitate ca fiind violent și care, teoretic, ar fi trebuit supravegheat de autorități prin intermediul unei brățări electronice. Anchetatorii au stabilit că individul și-a împușcat soția în casă cu o armă artizanală, pe care o deținea ilegal. Ulterior, a mers în spatele locuinței și s-a sinucis cu aceeași armă. Procuratura Generală a anunțat marți, 1 septembrie, că a deschis un dosar penal în acest caz. Procurorii vor investiga atât crima, cât și modul în care Vasile E. a izbutit să ajungă la casa în care se afla soția sa. „Procuratura raionului Criuleni verifică modul în care a fost executată ordonanța de protecție emisă anterior în privința bărbatului, inclusiv circumstanțele care au permis apropierea acestuia de victimă, în pofida măsurii dispuse”, a transmis Procuratura. Ana E. a cerut protecția statului în fața soțului ei violent de două ori în ultimele săptămâni. Prima dată pe 15 iulie, apoi - pe 24 august. Între cele două cereri, femeia a depus, pe 4 august, și cerere de divorț – care nu a fost încă soluționată. Șeful Poliției Republicii Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat că, în urma cererilor femeii, pe numele bărbatului a fost emis nu doar un ordin de protecție, ci și măsura supravegherii sale prin intermediul unei brățări electronice. În circumstanțe neclare – pe care Poliția promite că le va investiga – individul a reușit să-și scoată acea brățară fără ca anchetatorii să sesizeze acest lucru și și-a împușcat nevasta. Europa Liberă a întrebat Poliția cum de a izbutit bărbatul să se apropie de soție, însă nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol. Într-un comentariu pentru Moldova 1 , șeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că, atunci când a fost găsit de polițiști, Vasile E. nu avea asupra sa brățara electronică. Inspectoratul de Probațiune își investighează angajații Sistemul de supraveghere electronică a celor împotriva cărora s-a emis un ordin de protecție este gestionat în R. Moldova de Inspectoratul Național de Probațiune (INP). Șeful Poliției a precizat că nu e clar „când a fost sistat semnalul brățării, dacă (INP, n.r.) a informat poliția de la Criuleni despre riscul opririi semnalului”. „La cercetare, căutau și ei brățara, nu o găseau și ne întrebau pe noi: «Dar unde-i brățara»? Deci, ei tot nu cunoșteau”, a menționat Viorel Cernăuțeanu. Inspectoratul Național de Probațiune a precizat marți, 1 septembrie, că „a dispus inițierea unei anchete interne în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor ce țin de exercitarea atribuțiilor de serviciu de către angajații responsabili de aplicarea și monitorizarea supravegherii electronice.” Reprezentanții INP vor să afle dacă angajații săi au respectat „procedurile și obligațiile” și promit că vor colabora cu anchetatorii în acest caz. „INP tratează cu maximă seriozitate orice situație care poate indica vulnerabilități în funcționarea mecanismului de supraveghere electronică”. Brățările electronice, care ar trebui să supravegheze infractorii sau persoanele violente, au fost introduse în legislația din R. Moldova începând cu 2021. Anul trecut, de pildă, 2.740 de persoane au fost supravegheate, potrivit INP. O treime dintre acestea au fost persoane împotriva cărora fuseseră emise ordine de protecție. Soții Vasile și Ana E. aveau trei fete, dintre care două minore - o adolescentă de 15 ani și mezina, care intră la 1 septembrie în clasa I-a. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat că va căuta soluții pentru a ajuta copiii. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

O curte de apel finlandeză a anulat ⁠anumite părți ale unei sentințe de condamnare pronunțate împotriva unui individ de origine rusă, condamnat pentru crime de război în Ucraina, reducându-i pedeapsa cu închisoarea pe viață la 12 ani și jumătate de închisoare. Voislav Torden, un ultranaționalist rus în vârstă de 39 de ani, cunoscut anterior sub numele de Ian Petrovski, a fost condamnat la Helsinki în martie 2025, după ce a fost implicat în moartea a 22 de soldați ucraineni și rănirea altor patru, în 2014. La 31 august, curtea de apel a anulat condamnările lui Torden pentru împușcarea unui soldat ucrainean rănit și pentru mutilare, ceea ce a dus la reducerea pedepsei. Instanța i-a confirmat vinovăția pentru o ambuscadă în care atacatorii au folosit un steag ucrainean pentru a induce în eroare trupele ucrainene înainte de a deschide focul. „Curtea de Apel constată că, în cadrul primului cap de acuzare, Torden este vinovat de moartea celor 22 de soldați ucraineni menționați în rechizitoriu și de rănirea gravă a altor patru soldați”, se precizează în verdict. Avocatul lui Torden, Heikki Lampela, a declarat pentru Reuters că Torden a negat toate acuzațiile și intenționează să atace verdictul de vinovăție privind primul cap de acuzare la Curtea Supremă a Finlandei. Torden a fost reținut în Finlanda, la cererea Ucrainei, în 2023, în timp ce încerca să fugă în Franța. Curtea Supremă din Finlanda a blocat ulterior extrădarea sa în Ucraina, invocând îngrijorări cu privire la condițiile din închisorile ucrainene și riscul ca Torden să fie supus unor umilințe în timpul detenției. Torden, fost comandant al grupului de sabotaj „Rusici”, a luptat împotriva forțelor ucrainene în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei în 2014, cu ani înainte de invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022. Cu informații furnizate de Reuters Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

O curte de apel finlandeză a anulat ⁠anumite părți ale unei sentințe de condamnare pronunțate împotriva unui individ de origine rusă, condamnat pentru crime de război în Ucraina, reducându-i pedeapsa cu închisoarea pe viață la 12 ani și jumătate de închisoare. Voislav Torden, un ultranaționalist rus în vârstă de 39 de ani, cunoscut anterior sub numele de Ian Petrovski, a fost condamnat la Helsinki în martie 2025, după ce a fost implicat în moartea a 22 de soldați ucraineni și rănirea altor patru, în 2014. La 31 august, curtea de apel a anulat condamnările lui Torden pentru împușcarea unui soldat ucrainean rănit și pentru mutilare, ceea ce a dus la reducerea pedepsei. Instanța i-a confirmat vinovăția pentru o ambuscadă în care atacatorii au folosit un steag ucrainean pentru a induce în eroare trupele ucrainene înainte de a deschide focul. „Curtea de Apel constată că, în cadrul primului cap de acuzare, Torden este vinovat de moartea celor 22 de soldați ucraineni menționați în rechizitoriu și de rănirea gravă a altor patru soldați”, se precizează în verdict. Avocatul lui Torden, Heikki Lampela, a declarat pentru Reuters că Torden a negat toate acuzațiile și intenționează să atace verdictul de vinovăție privind primul cap de acuzare la Curtea Supremă a Finlandei. Torden a fost reținut în Finlanda, la cererea Ucrainei, în 2023, în timp ce încerca să fugă în Franța. Curtea Supremă din Finlanda a blocat ulterior extrădarea sa în Ucraina, invocând îngrijorări cu privire la condițiile din închisorile ucrainene și riscul ca Torden să fie supus unor umilințe în timpul detenției. Torden, fost comandant al grupului de sabotaj „Rusici”, a luptat împotriva forțelor ucrainene în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei în 2014, cu ani înainte de invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022. Cu informații furnizate de Reuters Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Rusia a atacat în cursul nopții infrastructura portuară a Ucrainei și un punct de trecere a frontierei cu România din regiunea Odesa, au declarat marți oficialii ucraineni. Tot marți, Rusia a respins un plan al Turciei de facilitare a exporturilor de grâne, pe mare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacul „a avariat în mod deliberat un punct de trecere a frontierei cu România, precum și infrastructura de export”. Serviciul de urgență al Ucrainei a precizat că atacul a vizat și infrastructura energetică și a provocat un incendiu la o clădire rezidențială, unde o persoană a fost rănită, fără a oferi însă detalii suplimentare. În ultimele luni, Rusia a crescut semnificativ atât numărul, cât și intensitatea atacurilor cu drone asupra infrastructurii de export din regiunea Odesa , unde se află principalele porturi ucrainene de la Marea Neagră, precum și marile porturi fluviale de pe Dunăre, Reni și Izmail , notează Reuters. Atacurile rusești au blocat efectiv porturile maritime, care odinioară gestionau 90% din exporturile țării, forțând Kievul să redirecționeze mărfurile prin porturile fluviale de pe Dunăre, cu o capacitate mai redusă, și către punctele de trecere feroviare de la granița de vest. Serviciul de frontieră ucrainean a declarat marți că, în cadrul atacului din timpul nopții, Rusia a atacat și a avariat un punct de control pentru serviciile de feribot de la Orlivka, la granița cu România. „Trecerea cetățenilor și a vehiculelor prin acest punct de control a fost suspendată temporar”, a precizat serviciul într-un comunicat. Punctul de frontieră Orlivka a fost țintit de ruși și în trecut: în imagine, urmările unui atac din 22 noiembrie 2025. Regiunea Odesa s-a confruntat cu peste 300 de alerte de raid aerian în luna august, care au durat în total 238 de ore, potrivit unui serviciu de monitorizare. Reprezentanții căilor ferate afirmă că alertele constante de raid aerian și atacurile asupra infrastructurii le complică semnificativ operațiunile. Cu toate acestea, operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat că a intensificat livrările de cereale către porturile de pe Dunăre în vederea exporturilor viitoare. Rusia consideră că un moratoriu asupra atacurilor în Marea Neagră, o rută importantă pentru comerțul cu cereale, nu va contribui la găsirea unei soluții pașnice la conflict, a declarat marți viceministrul de externe Alexander Grușko, potrivit Interfax. Turcia își pierde răbdarea Ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan, declarase pe 31 august că Turcia a elaborat un plan pentru transportul în condiții de siguranță al cerealelor prin Marea Neagră și că lucrează la un acord similar celui din 2022 privind cerealele, pentru a permite exporturile în condiții de siguranță. Fidan a făcut, de asemenea, un apel către părțile beligerante să dea dovadă de reținere în contextul atacurilor cu drone asupra navelor din Marea Neagră. El a avertizat că aceste atacuri reprezintă o amenințare nu numai pentru securitatea din Marea Neagră, ci și pentru securitatea alimentară la nivel mondial. Ministrul rus al Afacerilor Externe, Lavrov (dreapta), și ministrul turc al Afacerilor Externe, Fidan, s-au întâlnit la Moscova în iunie 2026. Ankara și-a menținut relațiile cu Rusia, chiar în condițiile invaziei rusești din Ucraina. Ucraina și Rusia se numără printre principalii exportatori de grâu din lume. Dacă aprovizionarea pieței mondiale cu grâu din aceste țări ar fi întreruptă, există temeri nu numai cu privire la creșterea prețurilor, ci și la apariția unor penurii sau chiar a foametei, de exemplu în țările africane. Tensiunile din Marea Neagră s-au intensificat recent. Sâmbătă, Turcia l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la Ministerul Afacerilor Externe și a protestat împotriva atacurilor asupra a două nave turcești în Marea Neagră, din 26 și 27 august. Ucraina spune că a lovit în August în Marea Neagră 54 de nave din flota „fantomă” a Rusiei, folosită pentru ocolirea sancțiunilor. În imagine: tancherul Kairos, lovit în noiembrie 2025 în largul coastelor Turciei. Duminică, potrivit agenției de știri DHA, un petrolier sub pavilionul Hong Kongului s-a împotmolit în largul provinciei turce Samsun, de la Marea Neagră, în urma unui atac cu drone. Raportul preciza că nava fusese deja atacată miercurea trecută și, după ce echipajul fusese evacuat în Rusia, plutea fără echipaj pe mare de câteva zile. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Rusia a atacat în cursul nopții infrastructura portuară a Ucrainei și un punct de trecere a frontierei cu România din regiunea Odesa, au declarat marți oficialii ucraineni. Tot marți, Rusia a respins un plan al Turciei de facilitare a exporturilor de grâne, pe mare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacul „a avariat în mod deliberat un punct de trecere a frontierei cu România, precum și infrastructura de export”. Serviciul de urgență al Ucrainei a precizat că atacul a vizat și infrastructura energetică și a provocat un incendiu la o clădire rezidențială, unde o persoană a fost rănită, fără a oferi însă detalii suplimentare. În ultimele luni, Rusia a crescut semnificativ atât numărul, cât și intensitatea atacurilor cu drone asupra infrastructurii de export din regiunea Odesa , unde se află principalele porturi ucrainene de la Marea Neagră, precum și marile porturi fluviale de pe Dunăre, Reni și Izmail , notează Reuters. Atacurile rusești au blocat efectiv porturile maritime, care odinioară gestionau 90% din exporturile țării, forțând Kievul să redirecționeze mărfurile prin porturile fluviale de pe Dunăre, cu o capacitate mai redusă, și către punctele de trecere feroviare de la granița de vest. Serviciul de frontieră ucrainean a declarat marți că, în cadrul atacului din timpul nopții, Rusia a atacat și a avariat un punct de control pentru serviciile de feribot de la Orlivka, la granița cu România. „Trecerea cetățenilor și a vehiculelor prin acest punct de control a fost suspendată temporar”, a precizat serviciul într-un comunicat. Punctul de frontieră Orlivka a fost țintit de ruși și în trecut: în imagine, urmările unui atac din 22 noiembrie 2025. Regiunea Odesa s-a confruntat cu peste 300 de alerte de raid aerian în luna august, care au durat în total 238 de ore, potrivit unui serviciu de monitorizare. Reprezentanții căilor ferate afirmă că alertele constante de raid aerian și atacurile asupra infrastructurii le complică semnificativ operațiunile. Cu toate acestea, operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat că a intensificat livrările de cereale către porturile de pe Dunăre în vederea exporturilor viitoare. Rusia consideră că un moratoriu asupra atacurilor în Marea Neagră, o rută importantă pentru comerțul cu cereale, nu va contribui la găsirea unei soluții pașnice la conflict, a declarat marți viceministrul de externe Alexander Grușko, potrivit Interfax. Turcia își pierde răbdarea Ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan, declarase pe 31 august că Turcia a elaborat un plan pentru transportul în condiții de siguranță al cerealelor prin Marea Neagră și că lucrează la un acord similar celui din 2022 privind cerealele, pentru a permite exporturile în condiții de siguranță. Fidan a făcut, de asemenea, un apel către părțile beligerante să dea dovadă de reținere în contextul atacurilor cu drone asupra navelor din Marea Neagră. El a avertizat că aceste atacuri reprezintă o amenințare nu numai pentru securitatea din Marea Neagră, ci și pentru securitatea alimentară la nivel mondial. Ministrul rus al Afacerilor Externe, Lavrov (dreapta), și ministrul turc al Afacerilor Externe, Fidan, s-au întâlnit la Moscova în iunie 2026. Ankara și-a menținut relațiile cu Rusia, chiar în condițiile invaziei rusești din Ucraina. Ucraina și Rusia se numără printre principalii exportatori de grâu din lume. Dacă aprovizionarea pieței mondiale cu grâu din aceste țări ar fi întreruptă, există temeri nu numai cu privire la creșterea prețurilor, ci și la apariția unor penurii sau chiar a foametei, de exemplu în țările africane. Tensiunile din Marea Neagră s-au intensificat recent. Sâmbătă, Turcia l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la Ministerul Afacerilor Externe și a protestat împotriva atacurilor asupra a două nave turcești în Marea Neagră, din 26 și 27 august. Ucraina spune că a lovit în August în Marea Neagră 54 de nave din flota „fantomă” a Rusiei, folosită pentru ocolirea sancțiunilor. În imagine: tancherul Kairos, lovit în noiembrie 2025 în largul coastelor Turciei. Duminică, potrivit agenției de știri DHA, un petrolier sub pavilionul Hong Kongului s-a împotmolit în largul provinciei turce Samsun, de la Marea Neagră, în urma unui atac cu drone. Raportul preciza că nava fusese deja atacată miercurea trecută și, după ce echipajul fusese evacuat în Rusia, plutea fără echipaj pe mare de câteva zile. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Un atac „masiv” al Rusiei a provocat moartea a cel puțin opt persoane la Kiev în cursul nopții, dintre care șapte într-un depou feroviar, au declarat marți oficialii, în vreme ce Moscova și-a continuat campania aeriană asupra capitalei ucrainene și a zonelor înconjurătoare. Atacurile au avut loc tocmai când copiii se pregăteau să se întoarcă la școală după vacanța de vară și în contextul în care autoritățile au întărit măsurile de securitate, după săptămâni de atacuri rusești intensificate asupra capitalei. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că opt persoane au fost ucise și cinci rănite, printre care doi copii, în bombardamentul din timpul nopții, în care inamicul a folosit rachete balistice și drone. Oleksandr Perțovski, directorul general al Căilor Ferate Ucrainene, a declarat că o rachetă a lovit un depou feroviar și alte instalații feroviare din Kiev. „Atacul balistic a curmat viața a 7 persoane, dintre care 6 erau angajații noștri”, a spus el, adăugând că un alt angajat al căilor ferate a fost internat în spital. Perțovski a afirmat că atacul a provocat „distrugeri pe scară largă”, inclusiv distrugerea completă a unui atelier, în timp ce la unele locații incendiile continuau să ardă. O persoană a fost ucisă în urma atacurilor din Borispil, la est de Kiev, au declarat oficialii regionali. Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că forțele sale au efectuat un „atac masiv” folosind arme cu rază lungă de acțiune și drone de atac. Rușii au mai precizat că atacul a vizat instalații militar-industriale, precum și instalații de combustibil și energie din Kiev și din regiunea înconjurătoare. Ministerul a mai declarat că a lovit infrastructura din regiunea sudică Odesa, precum și porturile din Odesa și Ciornomorsk. „Regiunea Kiev a fost ținta unui atac masiv cu rachete rusești și drone de atac în această seară”, a declarat pe Telegram șeful administrației militare regionale din Kiev, Timur Tkacenko. O femeie printre dărămâturile casei sale din Borispil, lângă Kiev, pe 1 septembrie 2026. Jurnaliștii AFP aflați în capitală au auzit mai multe explozii puternice și au văzut fulgere pe cer marți dimineață, la scurt timp după ce forțele aeriene au avertizat asupra apropierii rachetelor balistice. Forțele aeriene ucrainene au avertizat că amenințarea „armelor balistice și a altor mijloace de atac împotriva Kievului și a regiunii rămâne valabilă” și au îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi. Fără mari ceremonii de la școală Ca și colegii lor moldoveni, copiii ucraineni se întorc marți la școală, iar administrația militară regională din Kiev a avertizat că nu trebuie organizate evenimente de amploare în zonele cu un nivel ridicat de risc. Kievul și zonele înconjurătoare au fost supuse unei presiuni susținute din partea atacurilor cu drone rusești în ultimele săptămâni, dronele cu motor cu reacție sporind amenințarea și declanșând până la o duzină de alerte de raid aerian pe zi. Un atac din weekend asupra unui depozit de muniție a provocat moartea a 38 de persoane în suburbiile capitalei. Ambele părți au intensificat în ultimele luni atacurile de lungă distanță, vizând infrastructura, precum depozite, întreprinderi și instalații petroliere și portuare, precum și nave, ceea ce a dus la creșterea numărului de victime civile. Ucraina se confruntă cu o penurie de rachete interceptoare, în special de sisteme Patriot fabricate în SUA, utilizate împotriva amenințărilor balistice. Sursă: AFP Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Un atac „masiv” al Rusiei a provocat moartea a cel puțin opt persoane la Kiev în cursul nopții, dintre care șapte într-un depou feroviar, au declarat marți oficialii, în vreme ce Moscova și-a continuat campania aeriană asupra capitalei ucrainene și a zonelor înconjurătoare. Atacurile au avut loc tocmai când copiii se pregăteau să se întoarcă la școală după vacanța de vară și în contextul în care autoritățile au întărit măsurile de securitate, după săptămâni de atacuri rusești intensificate asupra capitalei. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că opt persoane au fost ucise și cinci rănite, printre care doi copii, în bombardamentul din timpul nopții, în care inamicul a folosit rachete balistice și drone. Oleksandr Perțovski, directorul general al Căilor Ferate Ucrainene, a declarat că o rachetă a lovit un depou feroviar și alte instalații feroviare din Kiev. „Atacul balistic a curmat viața a 7 persoane, dintre care 6 erau angajații noștri”, a spus el, adăugând că un alt angajat al căilor ferate a fost internat în spital. Perțovski a afirmat că atacul a provocat „distrugeri pe scară largă”, inclusiv distrugerea completă a unui atelier, în timp ce la unele locații incendiile continuau să ardă. O persoană a fost ucisă în urma atacurilor din Borispil, la est de Kiev, au declarat oficialii regionali. Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că forțele sale au efectuat un „atac masiv” folosind arme cu rază lungă de acțiune și drone de atac. Rușii au mai precizat că atacul a vizat instalații militar-industriale, precum și instalații de combustibil și energie din Kiev și din regiunea înconjurătoare. Ministerul a mai declarat că a lovit infrastructura din regiunea sudică Odesa, precum și porturile din Odesa și Ciornomorsk. „Regiunea Kiev a fost ținta unui atac masiv cu rachete rusești și drone de atac în această seară”, a declarat pe Telegram șeful administrației militare regionale din Kiev, Timur Tkacenko. O femeie printre dărămâturile casei sale din Borispil, lângă Kiev, pe 1 septembrie 2026. Jurnaliștii AFP aflați în capitală au auzit mai multe explozii puternice și au văzut fulgere pe cer marți dimineață, la scurt timp după ce forțele aeriene au avertizat asupra apropierii rachetelor balistice. Forțele aeriene ucrainene au avertizat că amenințarea „armelor balistice și a altor mijloace de atac împotriva Kievului și a regiunii rămâne valabilă” și au îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi. Fără mari ceremonii de la școală Ca și colegii lor moldoveni, copiii ucraineni se întorc marți la școală, iar administrația militară regională din Kiev a avertizat că nu trebuie organizate evenimente de amploare în zonele cu un nivel ridicat de risc. Kievul și zonele înconjurătoare au fost supuse unei presiuni susținute din partea atacurilor cu drone rusești în ultimele săptămâni, dronele cu motor cu reacție sporind amenințarea și declanșând până la o duzină de alerte de raid aerian pe zi. Un atac din weekend asupra unui depozit de muniție a provocat moartea a 38 de persoane în suburbiile capitalei. Ambele părți au intensificat în ultimele luni atacurile de lungă distanță, vizând infrastructura, precum depozite, întreprinderi și instalații petroliere și portuare, precum și nave, ceea ce a dus la creșterea numărului de victime civile. Ucraina se confruntă cu o penurie de rachete interceptoare, în special de sisteme Patriot fabricate în SUA, utilizate împotriva amenințărilor balistice. Sursă: AFP Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Luni, 31 august 2026, la ora 16, în România s-a mai dat în folosință un tronson de 46 km din autostrada A7, anume între Adjud și Bacău, astfel că se poate circula de la Bacău la București în 150 de minute. A7 e autostrada cea mai îndelung cerută de localnici, dar și cea mai iute construită. Este a doua cea mai mare deschidere dintr-o bucată din A7, după ce anul trecut s-au deschis circa 49 de km între Focșani și Adjud, potrivit site-ului românesc de știri Hotnews.ro . Noul sector va scurta semnificativ timpul de deplasare dintre București și Bacău, estimat acum la circa două ore și jumătate Estul României (provincia istorică Moldova) a fost ultima regiune în care s-a trecut la construcția de autostrăzi, după îndelungi presiuni din partea autorităților și societății civile locale. Pe de altă parte, însă, odată ce a primit toate aprobările, autostrada A7 s-a construit cel mai rapid dintre toate cele pornite în România vreodată. Salutând luni momentul, premierul interimar Ilie Bolojan a spus că următorul tronson de pe A7 se va deschide până la sfârșitul anului curent, iar până la primăvară se va putea circula de la București până la Pașcani. „Podul de flori peste Prut crește zi de zi” Prima deschidere de autostradă din România de anul acesta vine în timp ce alte proiecte de infrastructură rutieră avansează și ele, unele urmărite cu mare interes și de locuitorii R. Moldova. Secretarul de stat de la Ministerul român al Transporturilor, Ionel Scriosteanu, a publicat săptămâna trecută imagini de pe șantierul podului de peste Prut de la Ungheni, cel care va „aduce” autostrada românească a Unirii în R. Moldova. „Construcția podului a trecut de 55% grad de execuție și a fost demarată activitatea de montare a tablierului metalic și pe malul basarabean”, a anunțat pe rețele oficialul român, constatând că „Podul de flori de la Ungheni crește zi de zi, iar Prutul rămâne tot mai mic!” Românii ar urma să construiască și primii kilometri de autostradă de pe teritoriul R. Moldova, în continuarea podului, urmând ca de acolo autostrada să continue, la o dată care încă nu se întrevede, spre Chișinău și Odesa. Ziua Z pentru atragerea banilor europeni Un alt proiect pus în lumină de Scriosteanu în apropierea granițelor R. Moldova este al podului nou peste Siret peste care va trece drumul expres dintre orașele-port dunărene Galați și Brăila, aflat și el într-un stadiu avansat de realizare. „Drumul expres - a scris oficialul de la București - va uni provinciile istorice Moldova și Muntenia, prin asigurarea unei legături rapide între Brăila și Galați, precum și conexiunea Galațiului cu Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila”. Odată cu deschiderea tronsonului din A7 între Adjud și Bacău, rețeaua de autostrăzi din România va „ataca” lungimea de 1.500 km (mai exact: 1476 km), apropiindu-se statistic de aceea din Cehia - o țară cu tradiție mai îndelungată a drumurilor de mare viteză (dar și mai mică, la suprafață). Pe de altă parte, data de 31 august 2026 marchează un moment critic pentru guvernanții de la București, în ce privește infrastructura, cum scrie ziarul Libertatea . Luni expiră oficial termenul stabilit de Comisia Europeană până la care România mai poate implementa reformele și proiectele de investiții asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Toate jaloanele și țintele din calendarul european trebuiau atinse până la această dată pentru a putea fi validate de oficialii de la Bruxelles. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Luni, 31 august 2026, la ora 16, în România s-a mai dat în folosință un tronson de 46 km din autostrada A7, anume între Adjud și Bacău, astfel că se poate circula de la Bacău la București în 150 de minute. A7 e autostrada cea mai îndelung cerută de localnici, dar și cea mai iute construită. Este a doua cea mai mare deschidere dintr-o bucată din A7, după ce anul trecut s-au deschis circa 49 de km între Focșani și Adjud, potrivit site-ului românesc de știri Hotnews.ro . Noul sector va scurta semnificativ timpul de deplasare dintre București și Bacău, estimat acum la circa două ore și jumătate Estul României (provincia istorică Moldova) a fost ultima regiune în care s-a trecut la construcția de autostrăzi, după îndelungi presiuni din partea autorităților și societății civile locale. Pe de altă parte, însă, odată ce a primit toate aprobările, autostrada A7 s-a construit cel mai rapid dintre toate cele pornite în România vreodată. Salutând luni momentul, premierul interimar Ilie Bolojan a spus că următorul tronson de pe A7 se va deschide până la sfârșitul anului curent, iar până la primăvară se va putea circula de la București până la Pașcani. „Podul de flori peste Prut crește zi de zi” Prima deschidere de autostradă din România de anul acesta vine în timp ce alte proiecte de infrastructură rutieră avansează și ele, unele urmărite cu mare interes și de locuitorii R. Moldova. Secretarul de stat de la Ministerul român al Transporturilor, Ionel Scriosteanu, a publicat săptămâna trecută imagini de pe șantierul podului de peste Prut de la Ungheni, cel care va „aduce” autostrada românească a Unirii în R. Moldova. „Construcția podului a trecut de 55% grad de execuție și a fost demarată activitatea de montare a tablierului metalic și pe malul basarabean”, a anunțat pe rețele oficialul român, constatând că „Podul de flori de la Ungheni crește zi de zi, iar Prutul rămâne tot mai mic!” Românii ar urma să construiască și primii kilometri de autostradă de pe teritoriul R. Moldova, în continuarea podului, urmând ca de acolo autostrada să continue, la o dată care încă nu se întrevede, spre Chișinău și Odesa. Ziua Z pentru atragerea banilor europeni Un alt proiect pus în lumină de Scriosteanu în apropierea granițelor R. Moldova este al podului nou peste Siret peste care va trece drumul expres dintre orașele-port dunărene Galați și Brăila, aflat și el într-un stadiu avansat de realizare. „Drumul expres - a scris oficialul de la București - va uni provinciile istorice Moldova și Muntenia, prin asigurarea unei legături rapide între Brăila și Galați, precum și conexiunea Galațiului cu Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila”. Odată cu deschiderea tronsonului din A7 între Adjud și Bacău, rețeaua de autostrăzi din România va „ataca” lungimea de 1.500 km (mai exact: 1476 km), apropiindu-se statistic de aceea din Cehia - o țară cu tradiție mai îndelungată a drumurilor de mare viteză (dar și mai mică, la suprafață). Pe de altă parte, data de 31 august 2026 marchează un moment critic pentru guvernanții de la București, în ce privește infrastructura, cum scrie ziarul Libertatea . Luni expiră oficial termenul stabilit de Comisia Europeană până la care România mai poate implementa reformele și proiectele de investiții asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Toate jaloanele și țintele din calendarul european trebuiau atinse până la această dată pentru a putea fi validate de oficialii de la Bruxelles. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Cel puțin 590 de străini din 39 de țări sunt dați dispăruți în Nepal după inundația catastrofală care a lovit țara din Himalaia săptămâna trecută, a spus luni ministerul nepalez de externe. Până acum au fost salvați 323 de străini, a spus purtătorul de cuvânt Lok Bahadur Chhetri. Moldova nu figurează pe o listă neoficială care circulă în presa internațională, cu țările de unde provin persoanele dispărute. Eforturile echipelor de salvare nepaleze, sprijinite de experți chinezi și indieni, s-au concentrat luni asupra sutelor de oameni despre care se crede că se află în tunelele bocate ale centralelor hidroelectrice avariate de dezastru. Revărsarea nemaivăzută de gheață, piatră, noroi și moloz de la granița dintre Nepal și Tibet, de miercuri - pusă pe seama prăbușirii unui ghețar - a ucis peste 900 de oameni, iar 5.000 sunt încă dați dispăruți. Sute de cadavre, multe neidentificate, au fost înmormântate la mică adâncime odată ce au început să se descompună în climatul himalaian umed, după ce fuseseră aduse din munți de torente. Oficialii nepalezi au spus că accentul se pune pe a ajunge la cei 933 de muncitori care s-ar mai putea afla în 11 proiecte hidroelectrice, inclusiv o mulțime care lucrau în vreo șase tunele, în districtele Rasuwa și Nuwakot. Până luni la prânz (ora Moldovei), trei cadavre fuseseră extrase din două tunele, după ce salvatorii au dat de căile de acces acoperite cu noroi. Un membru al echipelor de salvare la intrarea unui tunel, la centrala hidroelectrică Chilime, pe 29 august 2026. „I-a rămas capul afară” Pe fondul tragediei generale, sunt și raze de speranță: o fetiță de șase ani a salvată din noroi vineri a fost reîncredințată părinților după ce polițiștii au găsit-o plângând după mamă. „Corpul îl avea prins în noroi, dar capul i-a rămas afară”, a spus purtătorul de cuvânt al poliției nepaleze Netra Bahadur Karki, citat de AFP. Federația Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii a estimat că aproximativ 93.000 de persoane ar fi putut fi afectate de inundații și că „multe locuințe au fost distruse sau grav avariate”. Peste 40 de poduri au fost avariate sau distruse. India și China trimit poduri prefabricate de tip Bailey, care pot fi asamblate rapid fără utilaje grele. Prim-ministrul nepalez Balendra Shah a declarat că această misiune este „o provocare din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a terenului accidentat și a riscurilor permanente”. „Aici este Himalaya... Trebuie să fim foarte atenți atunci când demarăm orice operațiune de salvare sau de ajutorare”. „Deteriorarea drumurilor, a podurilor, a așezărilor și a infrastructurii critice a perturbat grav accesul la comunitățile afectate, creând provocări semnificative pentru operațiunile de ajutorare”, a declarat Programul Alimentar Mondial al ONU, care livrează 2,4 tone de biscuiți cu conținut ridicat de energie pentru familiile care nu au unde să gătească. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Cel puțin 590 de străini din 39 de țări sunt dați dispăruți în Nepal după inundația catastrofală care a lovit țara din Himalaia săptămâna trecută, a spus luni ministerul nepalez de externe. Până acum au fost salvați 323 de străini, a spus purtătorul de cuvânt Lok Bahadur Chhetri. Moldova nu figurează pe o listă neoficială care circulă în presa internațională, cu țările de unde provin persoanele dispărute. Eforturile echipelor de salvare nepaleze, sprijinite de experți chinezi și indieni, s-au concentrat luni asupra sutelor de oameni despre care se crede că se află în tunelele bocate ale centralelor hidroelectrice avariate de dezastru. Revărsarea nemaivăzută de gheață, piatră, noroi și moloz de la granița dintre Nepal și Tibet, de miercuri - pusă pe seama prăbușirii unui ghețar - a ucis peste 900 de oameni, iar 5.000 sunt încă dați dispăruți. Sute de cadavre, multe neidentificate, au fost înmormântate la mică adâncime odată ce au început să se descompună în climatul himalaian umed, după ce fuseseră aduse din munți de torente. Oficialii nepalezi au spus că accentul se pune pe a ajunge la cei 933 de muncitori care s-ar mai putea afla în 11 proiecte hidroelectrice, inclusiv o mulțime care lucrau în vreo șase tunele, în districtele Rasuwa și Nuwakot. Până luni la prânz (ora Moldovei), trei cadavre fuseseră extrase din două tunele, după ce salvatorii au dat de căile de acces acoperite cu noroi. Un membru al echipelor de salvare la intrarea unui tunel, la centrala hidroelectrică Chilime, pe 29 august 2026. „I-a rămas capul afară” Pe fondul tragediei generale, sunt și raze de speranță: o fetiță de șase ani a salvată din noroi vineri a fost reîncredințată părinților după ce polițiștii au găsit-o plângând după mamă. „Corpul îl avea prins în noroi, dar capul i-a rămas afară”, a spus purtătorul de cuvânt al poliției nepaleze Netra Bahadur Karki, citat de AFP. Federația Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii a estimat că aproximativ 93.000 de persoane ar fi putut fi afectate de inundații și că „multe locuințe au fost distruse sau grav avariate”. Peste 40 de poduri au fost avariate sau distruse. India și China trimit poduri prefabricate de tip Bailey, care pot fi asamblate rapid fără utilaje grele. Prim-ministrul nepalez Balendra Shah a declarat că această misiune este „o provocare din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a terenului accidentat și a riscurilor permanente”. „Aici este Himalaya... Trebuie să fim foarte atenți atunci când demarăm orice operațiune de salvare sau de ajutorare”. „Deteriorarea drumurilor, a podurilor, a așezărilor și a infrastructurii critice a perturbat grav accesul la comunitățile afectate, creând provocări semnificative pentru operațiunile de ajutorare”, a declarat Programul Alimentar Mondial al ONU, care livrează 2,4 tone de biscuiți cu conținut ridicat de energie pentru familiile care nu au unde să gătească. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a acuzat rețelele de socializare cu „legături cu Rusia și Israelul” că au amplificat dezinformarea în urma afluxului masiv de migranți în enclava nord-africană Ceuta, la sfârșitul lunii iulie. În interviul acordat postului de radio spaniol SER și publicat luni, Sánchez a acuzat, de asemenea, o „mișcare internațională de extremă dreapta” care ar folosi constant tema migrației „pentru a ataca și a diviza nu numai Spania, ci și Europa”. Sánchez a afirmat că cercetările efectuate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) al UE arată că rețelele rusești și israeliene s-au aflat în spatele răspândirii dezinformării, în colaborare cu rețelele de extremă dreaptă. El a spus că este evident că cele două țări au folosit criza pentru a critica Madridul, din cauza nemulțumirii față de poziția acestuia privind războaiele din Ucraina și Gaza, dar nu a oferit detalii suplimentare cu privire la dovezile pe care le deține în legătură cu implicarea acestora. În zilele de 30 și 31 iulie, aproximativ 72.000 de migranți au traversat înot din Maroc spre Ceuta sau au escaladat gardurile de frontieră în exclava spaniolă din nordul Africii. Majoritatea s-au întors în câteva ore, însă aproximativ 5.000 de migranți se aflau încă pe teritoriu vineri, potrivit guvernului de la Madrid. Dintre aceștia, 1.200 erau minori, amintește dpa. Prezența lor a provocat mai multe proteste vehemente ale localnicilor spanioli, care au cerut repetat demisia guvernului central. „Noi vrem pace în Ceuta, nu frică” este sloganul cel mai des văzut la demonstrații. În interviul acordat postului SER, Sánchez a repetat că cel puțin o parte din vina pentru afluxul mare de străini au avut-o cei care au răspândit pe rețele știrea falsă că dacă ajungi înot la Ceuta nu vei fi deportat, grație unei legi spaniole noi. Manifestanții care se opun prezenței migranților privesc grupul de migranți care și-au instalat tabăra pe plaja Trampolin din Ceuta, pe 28 august 2026. Spania se află în relații tensionate nu doar cu Rusia, ca mai toate colegele ei din UE și NATO, dar și cu Israel. Madridul a denunțat ceea ce consideră a fi genocidul împotriva palestinienilor din Gaza, a recunoscut statul Palestina, a boicotat concursul Eurovison din cauza Gazei și a promovat în UE măsuri de pedepsire a Israelului pentru situația din Orientul Mijlociu. Într-o evoluție legată tot de criza de la Ceuta, Italia a anunțat luni că va prelungi cu încă două săptămâni controalele asupra celor care vin din Spania, chiar dacă ambele țări sunt membre în spațiul Schengen, fără frontiere interne. Italia, care este condusă de un guvern de dreapta, anti-migrație, a acuzat Madridul că ar fi provocat singur criza prin politicile sale prea blânde cu „ilegalii”, cerând la punctul culminant al crizei excluderea Spaniei din spațiul Schengen. În interviul său apărut luni, premierul Sánchez a repetat că Marocul a colaborat bine cu Spania pentru atenuarea crizei migranților, după ce forțele de dreapta spaniole au acuzat autoritățile marocane că nu i-ar fi împiedicat pe străini să intre în Ceuta, dacă nu chiar i-au încurajat să o facă. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a acuzat rețelele de socializare cu „legături cu Rusia și Israelul” că au amplificat dezinformarea în urma afluxului masiv de migranți în enclava nord-africană Ceuta, la sfârșitul lunii iulie. În interviul acordat postului de radio spaniol SER și publicat luni, Sánchez a acuzat, de asemenea, o „mișcare internațională de extremă dreapta” care ar folosi constant tema migrației „pentru a ataca și a diviza nu numai Spania, ci și Europa”. Sánchez a afirmat că cercetările efectuate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) al UE arată că rețelele rusești și israeliene s-au aflat în spatele răspândirii dezinformării, în colaborare cu rețelele de extremă dreaptă. El a spus că este evident că cele două țări au folosit criza pentru a critica Madridul, din cauza nemulțumirii față de poziția acestuia privind războaiele din Ucraina și Gaza, dar nu a oferit detalii suplimentare cu privire la dovezile pe care le deține în legătură cu implicarea acestora. În zilele de 30 și 31 iulie, aproximativ 72.000 de migranți au traversat înot din Maroc spre Ceuta sau au escaladat gardurile de frontieră în exclava spaniolă din nordul Africii. Majoritatea s-au întors în câteva ore, însă aproximativ 5.000 de migranți se aflau încă pe teritoriu vineri, potrivit guvernului de la Madrid. Dintre aceștia, 1.200 erau minori, amintește dpa. Prezența lor a provocat mai multe proteste vehemente ale localnicilor spanioli, care au cerut repetat demisia guvernului central. „Noi vrem pace în Ceuta, nu frică” este sloganul cel mai des văzut la demonstrații. În interviul acordat postului SER, Sánchez a repetat că cel puțin o parte din vina pentru afluxul mare de străini au avut-o cei care au răspândit pe rețele știrea falsă că dacă ajungi înot la Ceuta nu vei fi deportat, grație unei legi spaniole noi. Manifestanții care se opun prezenței migranților privesc grupul de migranți care și-au instalat tabăra pe plaja Trampolin din Ceuta, pe 28 august 2026. Spania se află în relații tensionate nu doar cu Rusia, ca mai toate colegele ei din UE și NATO, dar și cu Israel. Madridul a denunțat ceea ce consideră a fi genocidul împotriva palestinienilor din Gaza, a recunoscut statul Palestina, a boicotat concursul Eurovison din cauza Gazei și a promovat în UE măsuri de pedepsire a Israelului pentru situația din Orientul Mijlociu. Într-o evoluție legată tot de criza de la Ceuta, Italia a anunțat luni că va prelungi cu încă două săptămâni controalele asupra celor care vin din Spania, chiar dacă ambele țări sunt membre în spațiul Schengen, fără frontiere interne. Italia, care este condusă de un guvern de dreapta, anti-migrație, a acuzat Madridul că ar fi provocat singur criza prin politicile sale prea blânde cu „ilegalii”, cerând la punctul culminant al crizei excluderea Spaniei din spațiul Schengen. În interviul său apărut luni, premierul Sánchez a repetat că Marocul a colaborat bine cu Spania pentru atenuarea crizei migranților, după ce forțele de dreapta spaniole au acuzat autoritățile marocane că nu i-ar fi împiedicat pe străini să intre în Ceuta, dacă nu chiar i-au încurajat să o facă. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

RFE/RL Romanian

Statul moldovean a reușit să recupereze până acum abia 5% din banii pe care Justiția a decis că trebuie recuperați de la cei 23 membri din rețeaua Șor condamnați definitiv. De ce scârție în R. Moldova procedura de recuperare a prejudiciilor? Gruparea construită de oligarhul fugar Ilan Șor n-a fost doar despre corupție, proteste, influențarea alegerilor sau subminarea democrației. A fost și despre bani. Mulți bani. În cele 23 de dosare penale în care au fost implicați acoliți de-ai lui Șor finalizate cu condamnări definitive, Justiția a stabilit un prejudiciu total de 244 de milioane de lei. Acestă sumă ar trebui confiscată și virată bugetului de stat. Potrivit unor calcule făcute de Europa Liberă în baza sentințelor judecătorești definitive și a unor răspunsuri oficiale de la autorități, până la finele lunii august, R. Moldova a izbutit să recupereze din această sumă circa 12,5 milioane de lei. Adică 5% din prejudiciul total. Cei mai mulți bani – 4,6 milioane de lei – au fost recuperați de la fostul bodyguard al lui Ilan Șor, Leonid Vaca, condamnat definitiv pentru finanțarea ilegală a partidului „Șansă” – o formațiune derivată din fostul partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Banii „din tot sufletul” au ajuns la buget În după amiaza zilei de 1 martie 2024, anchetatorii l-au surprins pe Vaca urcând într-un Volkswagen condus de Valeriu Racu, curier în rețeaua lui Șor. Racu tocmai îi înmânase bodyguardului un pachet negru, cu 613.500 de lei. Potrivit procurorilor, Vaca era doar un casier și urma să depoziteze banii într-un apartament conspirativ din sectorul Botanica al Chișinăului, în care se aflau alți 4,57 de milioane de lei. Bancnotele urmau să fie împărțite în plicuri inscripționate cu mesajul „Din tot sufletul! Cu deosebit respect, Ilan Șor” și să fie împărțiți – clandestin – celor care prestau servicii pentru partidul „Șansă”. Vaca și Racu au fost prinși în flagrant, iar banii ridicați de anchetatori. Racu și-a recunoscut vina și a fost prima persoană condamnată în R. Moldova pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, primind o amendă de 45.000 de lei și confiscarea banilor. Leonid Vaca a fost și el trimis în judecată și condamnat definitiv abia în martie 2026 la cinci ani de închisoare, însă a reușit să fugă din țară. Este dat în căutare. Serviciului Fiscal de Stat (SFS) spune pentru Europa Liberă că banii găsiți în apartamentul conspirativ, dar și cei primiți de la Racu, au ajuns la bugetul de stat după condamnările definitive. Aceasta este povestea celei mai mari sume pe care statul a reușit să o recupereze din dosarele acoliților lui Șor finalizate cu condamnări. Cum arată bilanțul recuperării Serviciul Fiscal ne-a precizat că, pe lângă cei 4,6 milioane confiscați din dosarul Vaca/Racu, a mai transferat aproape un milion de lei la bugetul de stat, după executarea a altor patru sentințe definitive. În total: în jur de 5,5 milioane de lei au ajuns la buget, via Fisc. Alte circa 7 milioane de lei au ajuns la buget din contul bunurilor sechestrate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI). Printre acești bani se numără și cei 30.000 de dolari (echivalentul a 505.767 de lei), pe care fosta deputată Irina Lozovan și soțul ei, Pavel Gîrleanu, i-au dat mită primarului orașului Ocnița, pentru ca acesta să treacă de la Partidul Socialiștilor la Partidul „Renaștere” – considerat „succesor” al Partidului „Șor”. Soții au reușit între timp să fugă din țară și au fost condamnați definitiv la șase, respectiv cinci ani de închisoare. Europa Liberă a scris că 17 dintre cei 40 de complici ai lui Șor judecați în R. Moldova pentru finanțarea ilegală a partidelor au fugit din țară înainte de a fi condamnați. Unii dintre ei se relaxau în vacanțe în Turcia, iar alții se ascundeau de justiție în Federația Rusă. Dintre persoanele care au fost condamnate, doar cinci au ajuns să-și ispășească efectiv pedeapsa în penitenciar. Complicii din rețeaua lui Șor au fost acuzați că, după fuga oligarhului, au participat la finanțarea ilegală a partidelor, organizarea mai multor proteste antiguvernamentale, scheme de corupere electorală și acțiuni de destabilizare politică în interesul Kremlinului. Potrivit anchetatorilor, rețeaua s-a bazat pe coordonatori teritoriali și intermediari care recrutau susținători, distribuiau bani – veniți de la Moscova – prin aplicații și conturi controlate prin interpuși și mobilizau participanți la proteste sau la vot. Amploarea dosarelor „Șor” Din 2019 și până în prezent, Procuratura Generală (PG) a instrumentat 93 de cauze penale care vizează coruperea electorală, finanțarea ilegală a partidelor politice și alte infracțiuni conexe, atribuite persoanelor afiliate fostului partid „Șor”. 54 au ajuns în instanță, vizând 66 de persoane, dintre care 29 dețineau funcții elective sau de conducere – inclusiv trei deputați (Marina Tauber, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan), bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, patru foști președinți, 17 președinți, trei vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai oficiilor teritoriale ale partidului. Alte 17 dosare se află în faza de urmărire penală. Din cele ajunse în judecată, 34 de cauze (41 de persoane) s-au încheiat cu sentințe de condamnare – definitive sau nu – prin care s-a cerut confiscarea a peste 326 de milioane de lei. Cum (nu) funcționează mecanismul de recuperare a bunurilor infracționale confiscate Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) spune că, în ultimii cinci ani, a aplicat sechestre în valoare totală de circa 30 de milioane de lei în cauzele penale care vizează finanțarea ilegală a partidelor politice sau fraude electorale. Suma vizează toate dosarele de acest fel, nu doar pe cele ale acoliților lui Șor. Un raport al Curții de Conturi (CC) realizat în perioada 2023-2025 arată că, în ultimii opt ani, doar 0,6% din valoarea bunurilor pe care ARBI le pune sub sechestru ajunge efectiv la buget. În procesul de recuperare a prejudiciilor – care are mai multe etape – sunt implicate mai multe instituții. Găsirea sumelor/bunurilor folosite în infracțiuni aparține polițiștilor sau procurorilor. ARBI este instituția care le pune sub sechestru. Confiscarea este dispusă de instanțele judecătorești, iar gestionare și vânzarea bunurilor confiscate cad în sarcina Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Până în iunie 2025, executarea silită a hotărârilor de confiscare specială și extinsă era atribuția executorilor judecătorești. Atunci a intrat în vigoare legea privind perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale, prin care recuperarea prejudiciilor a trecut integral în competența SFS. 550 milioane ratate Deși s-a vrut un sistem mai eficient, Curtea de Conturi a constatat că administrarea și recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni este reglementată de legi depășite, în timp ce sistemele informatice ale instituțiilor implicate sunt defectuoase. De pildă, dintr-un prejudiciu de 567,5 milioane de lei stabilit prin 404 acte executorii, care dateazǎ din perioada 2010-2025, la buget au ajuns doar 17 milioane. De asemenea, bunuri confiscate în valoare de 61,5 milioane de lei au fost vândute de Fisc cu reduceri de 80%, statul încasând în cele din urmă doar 11,8 milioane de lei. Ca urmare a acestor constatări, Curtea a formulat 18 recomandări către instituțiile implicate în procesul de recuperare a bunurilor infracționale confiscate; cele mai multe către SFS. Pe 13 mai, când Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice a examinat raportul Curții de Conturi, Sergiu Arhirii, director adjunct SFS, a spus că instituția pe care o reprezintă a elaborat un plan de acțiuni. „Ne-am stabilit ca, până la finele anului 2026, SFS să dezvolte și să fie operațională o platformă online (magazin online) de comercializare a bunurilor confiscate”. Arhirii a mai adăugat că SFS a preluat toate titlurile executorii privind confiscarea specială și extinsă emise în perioada 2010-2025, care, până la modificările legislative din vara anului 2025, se aflau în gestiunea executorilor judecătorești, precizând că „a început aceleași activități, de la zero, pentru a executa, în măsura posibilităților, documentele executorii recepționate”. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .