Crima de la Măgdăcești și monopolul brățărilor electronice. Cum a ajuns statul dependent de o singură firmă
2 Sep 2026, 16:51 GMT
By Ionuț Benea, Daniela Calmis
Credit: Ionuț Benea, Daniela Calmis
Source URL: https://www.europalibera.md/a/33845716.html
Primary media download URL: https://gdb.rferl.org/a0e481d3-810d-4271-fcd3-08def2b08775_cx0_cy13_cw0_w1600_r1_n_s.jpg
O companie cu o mână de angajați și controverse privind licitații cu dedicație se află în spatele brățărilor electronice prin care statul moldovean încearcă să-i țină pe agresori departe de victime. În ultimii ani, aceeași firmă a primit bani de la Inspectoratul Național de Probațiune pentru a-și repara propriile dispozitive. Faceți cunoștință cu firma Infoexpres. Autoproclamată „singurul dezvoltator și producător certificat de sisteme GPS de pe piața din Moldova”, compania cu sediul în Chișinău este de mai mulți ani unicul distribuitor de dispozitive electronice de supraveghere pentru Inspectoratul Național de Probațiune (INP). Doar anul acesta, a vândut brățări electronice către INP în valoare de două milioane de lei, aproape cât toate vânzările din 2025. Infoexpres a confecționat și a vândut INP și dispozitivul electronic purtat de Vasile E., bărbatul din Măgdăcești care, pe 31 august, și-a ucis soția, după care s-a sinucis. Echipamentul s-a defectat la scurt timp după ce inspectorii de probațiune i l-au pus pe picior, pe 25 august, și nu a fost găsit nici în prezent. Tragedia de la Măgdăcești a scos la iveală starea proastă în care se află sistemul de supraveghere GPS prin care statul moldovean îi monitorizează, teoretic, pe cei împotriva cărora s-a emis un ordin de protecție sau care sunt arestați la domiciliu. În prezent, 354 de cetățeni moldoveni poartă un dispozitiv de urmărire – 190 dintre ei sunt persoane agresive, împotriva cărora a fost emis un ordin de protecție. La fel ca Vasile E. Problema dispozitivelor de urmărire de la INP nu este o noutate pentru autoritățile din R. Moldova. În 2023, un raport al Asociației pentru Guvernare și Eficientă și Responsabilă acuza INP că a ignorat recomandările unor experți din străinătate în privința criteriilor tehnice pe care trebuie să le respecte dispozitivele, continuând să-și redacteze caietele de sarcini ale licitațiilor pentru a favoriza o anumită firmă: Infoexpres. Reprezentanții companiei au negat dintotdeauna acuzațiile, inclusiv într-un dialog de miercuri, 2 septembrie, purtat cu Europa Liberă. Centrul Național Anticorupție (CNA) a deschis acum trei ani un dosar penal în privința posibilei favorizări a Infoexpres, însă acesta nu a fost finalizat nici până azi. În primăvara acestui an, Ministerul Justiției (MJ) era informat de un fost angajat al INP despre situația „foarte critică” referitoare la modul în care statul supraveghează persoanele violente. „Echipamentele sunt la limita existenței”, scria angajatul, într-o adresă recepționată de MJ pe 12 martie. Astăzi, după crima de la Măgdăcești, ministrul Justiției promite anchete. „Sistemul de monitorizare electronică a eșuat în a oferi victimei protecția necesară. Deficitul de resurse, breșele de procedură, deficiențele utilizării echipamentelor în afara țării nu pot atenua gravitatea acestei tragedii”, a declarat ministrul Vladislav Cojuhari. Începuturile mariajului INP-Infoexpres Infoexpres a fost înființată pe 12 octombrie 2006 și este condusă, în acte, de Ivan Tîpîșev, un bărbat al cărui istoric Europa Liberă nu a putut să îl verifice. De facto, documentele din licitațiile ultimilor ani au fost semnate în numele Infoexpres de directorul adjunct, Igor Iaschevici, care ne-a și răspuns, miercuri, la numărul de contact al companiei. Infoexpres a câștigat ultimul contract cu INP pe 10 iulie 2026. A fost singurul participant la o licitație în care s-a oferit să vândă cu 1.612.000 de lei, fără TVA, 200 de dispozitive electronice de supraveghere, adică puțin peste 8.000 de lei per echipament + TVA. Din documentația tehnică depusă de INP la procedură aflăm că regulile de participare la licitație au fost draconice. De pildă, ofertanților li s-a cerut să garanteze sub semnătură că „echipamentele de monitorizare electronică a persoanelor și piesele de schimb propuse în ofertă nu vor fi expuse, pe piața Republicii Moldova, spre vânzare altor persoane fizice și juridice”. O altă condiție era compatibilitatea pe care dispozitivele trebuie să o aibă cu softul folosit de INP, adică programul informatic prin intermediul căruia să gestionează întreg sistemul de supraveghere. INP folosește de mai mulți ani o platformă care se numește sugestiv „Aplicație de monitorizare electronică (AME)”. În documentația tehnică studiată de Europa Liberă nu există referințe tehnice cu privire la acest program informatic, astfel încât o firmă interesată de licitație să poată ști dacă dispozitivele sale sunt sau nu compatibile. „Compatibilitatea va fi verificată la etapa de testare a echipamentului propus”, au răspuns, în timpul licitației, reprezentanții INP, când au fost întrebați despre softul pe care îl folosesc. Cu alte cuvinte, un ofertant ar fi trebuit să producă un dispozitiv pe care nu îl poate vinde altcuiva în R. Moldova decât INP, însă fără să știe ce configurații tehnice să folosească pentru ca acesta să fie compatibil cu programul folosit de instituție. Aplicația de monitorizare electronică (AME) folosită de INP nu este însă un mister pentru toți jucătorii de pe piață. Ea a fost realizată chiar de Infoexpres și doar reprezentanții acestei companii, în afară de instituția publică, îi știu configurația. Acesta este și motivul pentru care Infoexpres a câștigat în ultimii ani licitațiile pentru dispozitivele electronice. „La noi, corespund datele tehnice de care ei au nevoie. În primul rând, nimeni nu poate oferi server de tip închis, care lucrează doar în regim închis. Toți care oferă, dacă oferă, doar cloud – în care cine vrea poate intra, mai ales hackerii”, a declarat Igor Iaschevici pentru Europa Liberă. E firma sa favorizată?, l-am întrebat pe reprezentantul Infoexpres. „Tenderul a făcut public, noi am participat public la el. La noi, toți parametrii corespund, așa cum au solicitat ei (INP, n.r.). Și de asta noi am câștigat. Dacă ar fi câștigat o altă companie care corespunde, alta ar fi livrat”, a fost răspunsul lui. O brătară de supraveghere electronică este montată de către angajații INP. Dacă regulile de participare la licitație par restrictive, condițiile tehnice ale echipamentelor cerute de INP nu sunt. Caietul de sarcini al licitației din 2026 acceptă explicit comunicații pe „tehnologie GSM (minim 2G)” – o generație pe care unii operatori au început deja să o retragă, cere doar certificare IP67 pentru un dispozitiv purtat permanent pe corp și nu impune un algoritm de criptare anume, ci doar „algoritmi standard de criptare”. Ca să înțelegeți diferența: dacă aveți un telefon sau un smartwatch performante, cel mai probabil, au certificare IP68 – adică oferă protecție ridicată împotriva prafului și rezistență ridicată la apă. Dispozitivele IP67 sunt și ele rezistente la praf sau apă, însă au o performanță inferioară. „Dispozitivele noastre sunt sigure”, ne-a spus Igori Iaschevici, care a adăugat însă că, la fel ca orice alt dispozitiv, acestea pot fi distruse de către cei care le poartă. Europa Liberă a cerut lămuriri cu privire la licitațiile câștigate de Infoexpres de la reprezentantul INP din aceste licitații, șeful departamentului de logistică, Oleg Obreja. Acesta ne-a transmis telefonic că nu dorește să comenteze. Nici alți reprezentanți ai INP nu au dorit să ofere detalii despre acest subiect. Potrivit datelor de pe portalul achizițiilor publice consultate de Europa Liberă, Infoexpres a câștigat primul contract cu INP în octombrie 2019, când s-a angajat să furnizeze un sistem GPS pentru urmărirea persoanelor și o aplicație de monitorizare electronică, pentru 448.000 de lei. De atunci, INP a atribuit companiei șase contracte pentru sisteme și dispozitive de monitorizare electronică, în valoare totală de circa 6,2 milioane de lei. Infoexpres nu doar a livrat produsele, ci le-a și reparat, prin intermediul altor licitații, și a primit pentru asta circa jumătate de milion de lei în ultimii doi ani. Din caietul de sarcini al reparațiilor din 2026 aflăm și care sunt cele mai dese defecțiuni ale dispozitivelor: la plăcile electronice, baterii și blocuri de alimentare, carcase, cabluri, module GPS și GSM și componente de comunicație radio (RF). Ce s-a întâmplat când a existat, totuși, competiție? Din când în când, la licitațiile organizate de INP pentru dispozitivele electronice a mai participat câte o firmă. Dumitru Boaghe este reprezentantul firmei Dalu Mol și are și alte afaceri în domeniul dispozitivelor GPS. A participat de câteva ori la licitații, însă de fiecare dată procedurile au fost anulate. Ultima oară, în toamna anului 2025. Atunci, firma sa a fost descalificată, printre altele, pentru că dispozitivele propuse nu aveau standardul IP68. Câteva luni mai târziu, când licitația s-a reluat – în primăvara acestui an – acest criteriu a fost scos din caietul de sarcini și procedura a fost câștigată de Infoexpres. Dumitru Boaghe spune că a renunțat să participe la licitațiile organizate de INP când și-a dat seama că licitațiile sunt „câștigate de cine trebuie”. El menționează că inspectoratul a evitat în mod constant să testeze și să integreze echipamentele altor firme de pe piață, preferând o cale simplă, care avantaja Infoexpres. „Compania locală (Infoexpres, n.r.) a dezvoltat acest sistem, cel mai probabil, la nivelul de proiectare. Inspectoratul de Probațiune nu a prevăzut sub nicio formă ca alte echipamente să poată fi utilizate cu acest software. Este un software închis, pe care compania locală și l-a dezvoltat și care funcționează exclusiv cu dispozitivele lor...” „Autoritățile statului, cu regret, din banii noștri, nu au manifestat niciodată un interes real de a identifica soluții tehnologice moderne și potrivite, la prețuri mai potrivite”, concluzionează Boaghe. Omul de afaceri spune că, după raportul din 2023 – când Asociația pentru Guvernare și Eficientă și Responsabilă acuza INP că dă contracte cu dedicație către Infoexpres – a fost chemat la CNA, unde a fost audiat într-un dosar în care era vizat inclusiv fostul director al INP. Nu mai știe nimic despre acel dosar. Reprezentanții CNA nu au putut fi contactați miercuri pentru a oferi detalii despre acea procedură. După tragedia de la Măgdăcești, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, spune că R. Moldova trebuie să corecteze „urgent” procedurile și să aloce resurse acolo unde este necesar: „Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”. Cronologia crimei de la Măgdăcești Pe 31 august 2026, Vasile E.(47 de ani) a intrat în casa din satul Măgdăcești, raionul Criuleni, în care locuia soția lui, și a împușcat-o cu o armă deținută ilegal. Apoi, s-a sinucis. Poliția a fost alertată de fiica de 15 ani. Cei doi aveau trei fiice, dintre care două minore. Femeia de 42 de ani ceruse protecția statului încă de pe 13 iulie. Judecătoria Criuleni a emis o primă ordonanță de protecție, pe care Vasile E. a încălcat-o câteva zile mai târziu, pe 3 august. Pe 24 august, femeia a cerut o nouă ordonanță, emisă a doua zi. Pe 25 august, la ora 16:50, brățara electronică i-a fost aplicată la Biroul de Probațiune Criuleni. Peste câteva ore, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare – cartela SIM continua să transmită date, dar fără locație. La 20:34, bărbatul a anunțat că pleacă din țară pentru patru-cinci zile. Nu avea interdicție de a părăsi teritoriul și nici consemn la frontieră. A revenit pe 30 august. Echipamentul lui rămăsese, între timp, invizibil pe platformă. Inclusiv a doua zi, pe 31 august, când și-a ucis soția. Procuratura Generală a deschis o cauză penală pentru a stabili cum a fost posibil ca un agresor aflat sub monitorizare electronică să ajungă la victimă. Avocatul Poporului s-a autosesizat și verifică dacă s-au respectat normele Convenției Europene a Drepturilor Omului. Directorul INP, Viorel Sochircă, a demisionat. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .